 ProZ.com translation contests » | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Source text in French 
 | Winning entries could not be determined in this language pair.There were 36 entries submitted in this pair during the submission phase, 1 of which were selected by peers to advance to the finals round. Not enough votes were submitted by peers for a winning entry to be determined.Competition in this pair is now closed. |
Entries (36 total; 1 finalists) — Expand all entries
In ziua stabilita, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregatit. Ulric stabilise acolo in aceeasi seara o intalnire cu trei dintre cei mai cunoscuti medici din Paris. Apoi alerga dupa Rosette. Aceasta murise insa de vreo ora. Ulric se intoarse la noua sa locuinta, unde il gasi pe vechiul si bunul sau prieten Tristan, pe care il chemase, si care il astepta impreuna cu cei trei doctori. _Puteti sa va retrageti, domnilor, le zise Ulric. Persoana in privinta careia doream sa va consult nu mai exista. Tristan, ramas singur cu contele Ulrich, nu incerca sa-i calmeze durerea, ci il sustinu ca pe un frate. Se ocupa el insusi de frumoasa ceremonie de inmormantare a Rosettei, spre marea uimire a intregului spital. Rascumpara obiectele care apartinusera tinerei, si care devenisera proprietatea spitalului dupa moartea acesteia. Printre aceste obiecte era si rochita albastra, singura ramasa bietei moarte. Tot prin grija lui Tristan, mobila care apartinuse lui Ulrich, din perioada in care acestia locuisera impreuna, fu transportata intr-una din camerele noului sau apartament. Cateva zile dupa acestea, Ulrich, hotarat sa moara, pleca in Anglia. In momentul intrarii sale in saloanele cafenelei din Foy, cam asa stateau lucrurile cu el. Sosirea lui Ulrich provoca o mare forfota intre cei prezenti. Barbatii se ridicara, adresandu-i salutul curtenitor al oamenilor de lume. Cat despre femei,acestea reusira sa-l faca pe contele de Rouvres sa roseasca sub privirile lor lungi si curioase pana la indiscretie. - Haide, dragul meu, ii zise Tristan, facandu-i loc sa se aseze pe locul rezervat dinainte langa Fanny, sa marcam printr-un toast revenirea ta in lumea celor vii. Doamna, adauga el, aratand-o pe Fanny, ramasa nemiscata sub masca sa, va va tine companie. Iar tu, ii sopti el la ureche tinerei femei, nu uita ce ti-am spus. Ulrich lua un pahar mare si plin ochi si striga: -Beau... -Nu uita ca toasturile politice sunt interzise, ii striga Tristan. -Beau in cinstea Mortii, zise Ulrich, ducand paharul la buze, dupa ce isi salutase vecina mascata. -Iar eu, zise Fanny, ridicand paharul la randul ei, ... beau pentru tinerete, pentru dragoste. Si ca un fulger care soarge un nor, surasul ei inflacarat se aprinse sub masca grea de velur. | Entry #21274 — Discuss  0 — Variant: Not specified Romania Finalist
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Likes (
Dislikes (Non-finalist entries
The following entries were not selected by peers to advance to finals-round voting.În ziua stabilită, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregătit. Ulric îi convocase acolo, chiar în seara aceea, pe trei dintre cei mai cunoscuţi doctori din Paris. Apoi fugise să o caute pe Rosette. Aceasta murise doar cu o oră în urmă. Ulric se întoarse la noua locuinţă, unde-l găsi pe vechiul său prieten, Tristan, după care trimisese, şi care îl aştepta, împreună cu cei trei medici. — Puteţi pleca, domnilor, le spuse Ulric acestora din urmă. Persoana pentru care doream să vă cer părerea, nu mai este în viaţă. Tristan, rămas singur cu contele Ulric, nu încercă să-l consoleze, ci împărtăşi cu el suferinţa, ca un frate. El fu acela care se ocupă de somptuoasa ceremonie funerară organizată pentru Rosette, spre marea surprindere a întregului spital. Răscumpără lucrurile pe care fata le adusese cu ea şi care, după moartea sa, intraseră în posesia administraţiei spitalului. Printre acestea era şi rochiţa albastră, singura care îi rămăsese bietei dispărute. Se îngriji, de asemenea, ca vechiul mobilier al lui Ulric, din vremea când locuise cu Rosette, să fie transportat într-una din încăperile noului apartament al contelui. Era la numai câteva zile după ce Ulric, hotărât să termine cu viaţa, pleca spre Anglia. Acesta era trecutul personajul nostru, în momentul în care intra în saloanele cafenelei Foy. Sosirea lui Ulric provocă o mare agitaţie printre cei adunaţi acolo. Bărbaţii se ridicară şi îi adresară salutul curtenitor al oamenilor de lume. În ce priveşte femeile, contele Ulric rămase timp de cinci minute, aproape stânjenit, sub tirul privirilor lor îndrăzneţe, curioase până la indiscreţie. — Vino, dragul meu dispărut, spuse Tristan, îndemnându-l pe Ulric să se aşeze pe locul pe care i-l rezervase alături de Fanny, anunţă-ţi întoarcerea în lumea celor vii printr-un discurs. Doamna, adăugă Tristan, arătând spre Fanny, nemişcată în spatele măştii, doamna ţi se va alătura. Iar dvs., spuse el în şoaptă la urechea tinerei femei, nu uitaţi ce v-am rugat. Ulric luă un pahar mare, plin ochi, şi exclamă: —Beau în cinstea... — Nu uita că discursurile politice sunt interzise, îi strigă Tristan. —Beau în cinstea Morţii, spuse Ulric, ducând paharul la buze, după ce se înclină în faţa vecinei sale mascate. — Iar eu, răspunse Fanny, ridicând la rândul său paharul... Beau pentru tinereţe, pentru dragoste. Precum răbufnirea unui fulger printre nori, un surâs strălucitor se aprinse în spatele măştii de catifea. | Entry #15740 — Discuss 0 — Variant: Not specified
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua stabilită, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregătit. Ulric stabilise o întâlnire acolo chiar în acea seară cu trei dintre cei mai renumiţi medici din Paris. Apoi fugi să o caute pe Rosette. Ea tocmai ce murise de o oră. Ulric reveni la noua sa locuinţă, unde îl găsi pe vechiul său prieten Tristan, pe care îl chemase, şi care îl aştepta cu cei trei doctori. - Puteţi să vă retrageţi, domnilor, spuse Ulric acestora. Persoana pentru care voiam să vă cer sfatul nu mai există. Tristan, rămas singur cu contele Ulric, nu încercă să-i calmeze durerea, ci i se alătură frăţeşte. El fu cel care ţinu superba cuvântare funerară dedicată lui Rosette, spre marea uimire a întregului spital. Răscumpără obiectele pe care tânăra fată le adusese cu ea, şi care, după moartea ei, deveniseră proprietatea administraţiei. Printre aceste obiecte se afla micuţa rochie albastră, singura care îi rămăsese bietei răposate. Tot datorită grijii sale, vechiul mobilier al lui Ulric, de pe vremea în care locuia cu Rosette, fu transportat într-o odaie din noul său apartament. Aceasta se întâmpla cu puţine zile înainte ca Ulric, hotărât să moară, să plece spre Anglia. Acestea erau antecedentele acestui personaj la momentul în care intra în saloanele cafenelei lui Foy. Sosirea lui Ulric provocă mare forfotă în adunare. Bărbaţii se ridicară şi îi adresară salutul politicos al oamenilor de societate. Cât despre femei, îl ţintuiră cu obrăznicie timp de cinci minute pe contele de Rouvres aproape stânjenit sub jocul privirilor lor, curioase până la indiscreţie. - Haideţi, dragul meu răposat, spuse Tristan îndemnându-l să se aşeze pe locul pe care i-l rezervase lângă Fanny, faceţi-vă cunoscută intrarea în lumea celor vii cu un toast. Doamna, adăugă Tristan arătând spre Fanny, care era neclintită sub mască, doamna vă va ţine companie. Iar dumneavoastră, îi spuse în şoaptă la ureche tinerei femei, nu uitaţi ceea ce v-am sfătuit. Ulric luă un pahar mare plin ochi şi ţipă: - Beau… - Nu uitaţi că toasturile politice sunt interzise, îi strigă Tristan. - Beau pentru Moarte, spuse Ulric ducând paharul la buze, după ce-şi salută vecina mascată. - Iar eu, răspunse Fanny bând la rândul său…beau pentru tinereţe, pentru dragoste. Şi ca un fulger care împrăştie un nor, un zâmbet ca o scânteie se aprinse sub masca sa de catifea. | Entry #19454 — Discuss 0 — Variant: Not specified
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
In ziua hotărâtă, apartamentele contelui Ulric de Rouvres fură pregătite. Ulric îi chemă aici chiar în acea seară pe trei dintre cei mai vestiți medici din Paris. Apoi alergă într-un suflet să o aducă pe Rosette. Ea tocmai își dăduse ultima suflare, de un ceas abia. Ulric se întoarse la noua locuință, unde îl regăsi pe vechiul său prieten, Tristan, pe care îl chemase și care îl aștepta împreună cu cei trei medici. -Puteți pleca domnilor, le spuse Ulric. Persoana pe care aș fi vrut să o vedeți nu mai este. Tristan, rămas singur cu contele Ulric nu încercă să îi aline durerea ci se grăbi să i-o împărtășească, precum un frate. El fu acela care se îngriji de somptuoasa înmormântare pe care i-o făcură Rosettei, spre marea uimire a celor de la spital. Răscumpără lucrușoarele pe care tânăra le luase cu sine și care, după moartea sa, deveniseră bunurile administrației. Pintre ele se afla și rochia albastră, singura care îi mai rămăsese bietei răposate. Tot el se îngriji ca mobilele lui Ulric, de pe vremea când locuia cu Rosette, să fie mutate într-o cameră din noua sa locuință. La câteva zile după aceea, Ulric, hotărât să moară, pleca în Anglia. Iată întâmplările prin care trecuse acest personaj până în clipa în care păși în salonul cafenelei Foy. Sosirea lui Ulric provocă rumoare în mica adunare. Barbații se ridicară și îl salutară curtenitor, ca niște oameni de lume ce se aflau. Iar femeile îl țintuiră cu privirea pe contele de Rouvres, stânjenit de privirile lor curioase, aproape indiscrete. -Iubite răposat, spuse Tristan în timp ce îl poftea pe Ulric să se așeze pe locul pe care i-l păstrase, lângă Fanny, binevoiți să salutați printr-un toast întoarcerea in lumea celor vii. Doamna, adăugă Tristan arătând- spre Fanny împietrită sub masca sa, doamna vă va ține hangul. Cât despre dumneata, șopti el la urechea tinerei, să nu uiți ce ti-am spus. Ulric ridică un pahar mare, plin ochi și spuse apăsat: - Beau… -Toasturile politice sunt interzise, nu uitați, îi strigă Tristan. -Beau in cinstea Morții, spuse Ulric ducând la buze paharul, după ce își salută vecina mascată. -Iar eu, răspunse Fanny sorbind la rândul ei… eu beau in cinstea tinereții și a dragostei. Și un surâs înflăcărat se aprinse sub masca ei de catifea, ca un fulger ce sfâșie norii. | Entry #21431 — Discuss 0 — Variant: Romania
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua stabilită, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregătit. Ulric îşi dădu întâlnire acolo, chiar în seara aceea, cu trei dintre cei mai faimoşi doctori din Paris. Apoi fugi s-o ia pe Rosette. Aceasta tocmai murise, în urmă cu o oră. Ulric se întoarse în noua sa locuinţă, unde îl găsi pe vechiul său prieten Tristan, căruia îi trimisese vorbă să vină, şi care îl aştepta cu cei trei doctori. - Puteţi să vă retrageţi, domnilor, le spuse Ulric. Persoana pe care voiam s-o consultaţi s-a dus. Tristan, rămas singur cu contele Ulric, nu încercă să-i aline durerea, ci i-o împărtăşi ca un frate. El fu cel care organiză superba înmormântare a lui Rosette, spre marea mirare a întregului spital. Răscumpără obiectele pe care tânăra le adusese cu ea şi care, după moartea sa, deveniseră proprietatea administraţiei. Printre aceste obiecte se găsea şi rochiţa albastră, singura care îi rămăsese săracei defuncte. Tot prin grija lui, vechiul mobilier al lui Ulric, de când locuia cu Rosette, fu transportat într-o cameră din noul apartament al acestuia. După doar câteva zile, Ulric, hotărât să moară, plecă în Anglia. Acesta era trecutul acestui personaj în momentul în care intră în saloanele cafenelei din Foy. Sosirea lui Ulric provocă multă forfotă în adunare. Bărbaţii se ridicară şi îi adresară salutul curtenitor al oamenilor din lumea bună. În ceea ce priveşte femeile, timp de cinci minute bune acestea îl fixară stăruitor pe contele de Rouvres, aproape jenat de privirile lor curioase, aproape indiscrete. - Hai, dragul meu defunct, spuse Tristan invitându-l pe Ulric să se aşeze pe locul care îi fusese rezervat, lângă Fanny, marchează printr-un toast revenirea ta în lumea celor vii. Doamna, adăugă Tristan arătând spre Fanny, neclintită sub masca ei, doamna va ridica paharul în cinstea ta. Iar dumneavoastră, spuse el încet la urechea tinerei, nu uitaţi ce v-am recomandat. Ulric luă un pahar mare plin ochi şi strigă: - Beau... - Nu uita că toasturile politice sunt interzise, îi strigă Tristan. - Beau pentru moarte, spuse Ulric ridicând paharul la buze, după ce închină cu vecina sa mascată. - Iau eu, răspunse Fanny bând la rândul său... eu beau pentru tinereţe, pentru dragoste. Şi, ca un fulger care străpunge un nor, un surâs înflăcărat lumină masca sa de catifea. | Entry #19547 — Discuss 0 — Variant: Romania
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
La data stabilită, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregătit. Ulric îşi dăduse întâlnire in apartamentul său cu trei dintre cei mai renumiţi medici din Paris, pentru seara aceleaşi zile. Apoi plecă în grabă după Rosette. Rosette tocmai murise cu o oră în urmă. Ulric se întoarse la noua sa locuintă, unde îl găsi pe Tristan, vechiul său prieten, căruia îi trimisese vorbă să vină şi care îl aştepta, împreună cu cei trei medici. — Puteti să vă retrageti, domnilor, le spuse Ulric. Persoana pe care vroiam să o consultaţi nu mai este. Rămas singur cu contele Ulric, Tristan nu încercă să-l consoleze, ci îi împărtăşi durerea frăteşte. El organiză splendide funeralii pentru Rosette, care produseră o mare uimire în întreg spitalul. El răscumpără obiectele pe care tânăra le luase cu ea şi care, după moartea ei, intraseră in proprietatea administratiei. Printre acestea se afla şi rochiţa albastră, singura care-i mai rămăsese sărmanei defuncte. Tot prin grija lui, vechiul mobilier al lui Ulric, de pe vremea când acesta locuia cu Rosette, a fost adus într-o cameră din noul său apartament. La numai câteva zile după aceea, Ulric plecă în Anglia, hotărât să moară. Astfel se prezentau antecedentele acestui personaj in momentul când el îşi făcea intrarea in saloanele cafenelei Foy. Sosirea lui Ulric produse un mare freamăt printre cei prezenţi. Bărbaţii se ridicară şi îi adresară salutul plin de curtoazie al oamenilor de lume. Cât despre femei, timp de cinci minute ele îl fixară fără nicio jenă pe contele de Rouvres, care se simţea aproape stânjenit sub bateria privirilor lor pline de o curiozitate ce friza indiscreţia. — Hai, răposatule drag, spuse Tristan, făcându-i semn lui Ulric să se aşeze pe locul ce-i fusese rezervat lângă Fanny, dă-ne de ştire printr-un toast că te-ai întors în lumea celor vii. Doamna, adăugă Tristan, indicând-o pe Fanny, imobilă sub masca sa, doamna te va ajuta să depăşeşti acest moment. Iar tu, spuse el în şoaptă la urechea tinerei femei, nu uita ce ţi-am spus. Ulric luă un pahar mare, umplut până sus şi exclamă: — Beau... — Nu uita că toasturile politice sunt interzise, îi strigă Tristan. — Beau pentru Moarte, spuse Ulric, ridicând paharul la gură, după ce o salută mai întâi pe vecina sa mascată. — Iar eu, răspunse Fanny, care bău şi ea... beau pentru tinereţe, pentru dragoste. Şi, asemeni unui fulger care sfâşie un nor, un surâs ca o flacară străluci sub masca sa de catifea. | Entry #19660 — Discuss 0 — Variant: Not specified
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua hotărâtă, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregătit. Acolo stabilise Ulric o întâlnire în chiar acea seară cu trei dintre cei mai cunoscuți medici din Paris. Apoi dădu fuga în căutarea Rosettei. Aceasta murise de un ceas. Ulric reveni la noua sa locuință, unde îl găsi pe vechiul său amic Tristan, care pusese să fie chemat și care îl aștepta împreuna cu cei trei medici. - Vă puteți retrage, domnilor, le zise Ulric acestora. Persoana pentru care doream să vă consult nu se mai află printre noi. Tristan, rămas singur alături de contele Ulric, nu încercă să îi astâmpere durerea, ci îl întovărăși frățește. El fu cel care dirijă splendidele funeralii făcute în amintirea Rosettei, spre marea uimire a întregului spital. El răscumpără lucrurile pe care tânăra fată le adusese cu sine și care, după moartea ei, deveniseră proprietatea administrației. Printre acele obiecte se găsea rochița albastră, singura care îi rămase sărmanei defuncte. Tot prin grija sa, vechiul mobilier al lui Ulric de pe vremea când locuia împreuna cu Rosette, fu transportat intr-una dintre odăile noului său apartament. La câteva zile după acestea, Ulric, hotărât să moară, plecă spre Anglia. Iată antecedentele acestui personaj în momentul în care intră în saloanele cafenelei de Foy. Sosirea lui Ulric provocă agitație în rândul mulțimii. Bărbații se ridicară și îi adresară salutul de curtoazie al oamenilor de lume. Cât despre femei, ele îl țintuiră sfidător vreme de cinci minute pe contele de Rouvres, aproape stânjenit sub privirile lor sfredelitoare, curioase până la indiscreție. - Să mergem, dragul meu răposat, zise Tristan, așezîndu-l pe Ulric pe locul care îi fusese rezervat alături de Fanny, vestește-ți printr-un toast revenirea în lumea celor vii. Doamna, adăugă Tristan referindu-se la Fanny, neclintită sub masca ei, doamna va ține un toast în cinstea dumitale. Iar dumneata, rosti cu voce joasă în urechea tinerei, nu uita ceea ce ți-am recomandat. Ulric luă o cupă plină ochi și izbucni: - Beau… - Nu uita că toasturile politice sunt interzise, îi strigă Tristan. - Beau în cinstea Morții, zise Ulric ducând paharul la buze, după ce își salută vecina mascată. - Iar eu, răspunse Fanny bând la rândul ei…eu beau în cinstea tinereții, a iubirii. Și asemenea unui fulger care destramă un nor, un zâmbet ca o văpaie se aprinse sub masca de velur. | Entry #21863 — Discuss 0 — Variant: Not specified
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua hotărâtă, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregătit. Aici dădu Ulric întâlnire în aceeași seară la trei dintre cei mai faimoși doctori din Paris. Apoi merse după Rosette. Aceasta tocmai murise în urmă cu o oră. Ulric se întoarse la noua sa locuință, unde găsi pe vechiul său prieten Tristan, după care trimisese, și care îl aștepta cu cei trei doctori. - Puteți să vă retrageți, domnilor, le spuse Ulric acestora. Persoana pentru care doream să vă consult nu mai este pe lume. Tristan, rămas singur cu contele Ulric, nu încercă să-i potolească durerea, ci i-o împărtăși frățește. Se însărcină cu organizarea unei înmormântări strălucite pentru Rosette, spre marea mirare a întregului spital. Răscumpără lucrurile pe care tânăra le adusese cu ea, și care după moartea ei intraseră în proprietatea administrației. Printre aceste obiecte se găsea rochița albastră, singura care mai rămăsese sărmanei moarte. Tot prin grija lui, vechile mobile ale lui Ulric, din vremea când locuia împreună cu Rosette, fură transportate într-una din camerele noului apartament. După puține zile, Ulric, hotărât să moară, plecă în Anglia. Aceasta era povestea personajului notru în clipa în care pătrundea în saloanele cafenelei Foy. Sosirea lui Ulric provocă tulburare printre cei adunați acolo. Oamenii se ridicară și îl salutară după obiceiul oamenilor de lume cu purtări alese. Cât despre femei, acestea îl țintuiră pe contele de Rouvres, destul de încurcat, cu privirile lor îndrăznețe și curioase până la indiscreție. - Haide, dragul meu răposat, spuse Tristan poftind pe Ulric să se așeze în locul care i se păstrase alături de Fanny, fă un toast cu prilejul reîntoarcerii tale în lumea celor vii. Doamnă, adăugă Tristan arătând-o pe Fanny, nemișcată după măsca ei, doamna vă va răspunde după cuviință. Iar dumneata, spuse el încet la urechea tinerei doamne, nu uita ce te-am sfătuit. Ulric luă un pahar mare plin ochi și zise tare: - Beau pentru... - Nu uita că toasturile politice sunt interzise, îi strigă Tristan. - Beau pentru Moarte, zise Ulric ducând paharul la buze, după ce salută pe vecina mascată. - Iar eu, răspunse Fanny bând la rândul ei... beau pentru tinerețe, pentru dragoste. Și ca un fulger care despică un nor, un zâmbet înflăcărat se aprinse sub masca ei de catifea. | Entry #16828 — Discuss 0 — Variant: Romania
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua stabilită, apartamentul contelui Urlic de Rouvres era gata. Contele îi invitase acolo, chiar în aceeaşi seară, pe trei dintre cei mai renumiţi medici din Paris. Apoi fugi să o caute pe Rosette. Rosette murise de un ceas. Ulric reveni în noua sa locuinţă unde îl găsi pe vechiul său prieten Tristan, pe care el îl chemase, şi care îl aştepta împreună cu cei trei medici. -Puteţi să vă retrageţi, domnilor, le spuse Ulric. Persoana pentru care doream să vă văd nu mai există. Tristan, rămas singur cu contele, nu încercă să îi aline durerea, dar i se alătură în aceasta ca un frate. El fu acela care se ocupă de funeraliile Rosettei, spre marea mirare a întregului spital. El răscumpără obiectele pe care tânăra le adusese cu ea şi care, după moartea ei, intraseră în proprietatea administraţiei. Printre aceste obiecte se număra şi rochiţa albastră, singura care îi rămase sărmanei răposate. Tot Tristan se îngriji ca vechiul mobilier al lui Ulric din vremea când locuia cu Rosette să fie adus în noul apartament. Acestea se întâmplară la câteva zile după ce Ulric, hotărât să moară, plecă în Anglia. Acesta era povestea acestui personaj în momentul în care trecu pragul saloanelor din cafeneaua de Foy. Sosirea lui Ulric stârni agitaţie în rândurile mulţimii adunate acolo. Bărbaţii se ridicară în picioare şi îi adresară salutul amabil al oamenilor de lume. Cât despre femei, acestea îl priviră cu neruşinare preţ de cinci minute pe contele de Rouvres, aproape stânjenit şi curios până la indiscreţie. -Haideţi, dragul meu răposat, îi spuse Tristan aşezându-l pe Ulric în locul rezervat lângă Fanny, marcaţi printr-un toast reîntoarcerea printre cei vii. Doamna, adăugă Tristan arătând înspre Fanny, nemişcată sub masca sa, va închina în cinstea dumitale. Iar dumneavoastră, şopti Tristan la urechea tinerei, nu uitaţi ce v-am sfătuit. Ulric luă un pahar plin ochi şi strigă: -Beau... -Nu uitaţi că toasturile politice sunt interzise, ţipă Tristan. -Beau în cinstea Morţii, spuse Ulric ducând paharul la buze, după ce îşi saultă vecina cu mască. -Iar eu, răspunse Fanny bând la rândul ei, eu beau în cinstea tinereţii, a iubirii. Şi precum un fulger ce sfâşâie un nor, un surâs de foc se aprinse sub masca sa de catifea. | Entry #18947 — Discuss 0 — Variant: Romania
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua stabilită, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregătit. Chiar în acea seară, Ulric a chemat acolo trei dintre cei mai renumiţi medici din Paris. Apoi s-a dus să o vadă pe Rosette. Aceasta murise în urmă cu o oră. Ulric a revenit la noua sa locuinţă, unde l-a găsit pe vechiul său prieten Tristan, pe care îl chemase, și care îl aştepta împreună cu cei trei medici. —Vă puteți retrage, domnilor, le spuse Ulric acestora. Persoana pentru care doream să vă consult s-a stins. Tristan, rămas singur cu contele Ulric, nu a încercat să-i aline durerea, ci i s-a alăturat în suferinţă asemeni unui frate. El este cel care a organizat înmormântarea fastuoasă pentru Rosette, spre marea uimire a întregului spital. El a răscumpărat lucrurile pe care tânăra fată le adusese cu ea, și care, după moartea acesteia, întraseră în proprietatea administrației. Printre aceste lucruri se afla şi rochiţa albastră, singura care îi mai rămăsese săracei răposate. Tot el a avut grijă ca vechiul mobilier al lui Ulric, de pe vremea când locuia cu Rosette, să fie transportat într-una din camerele noului apartament. La doar câteva zile după cele întâmplate, Ulric, hotărât să moară, a plecat în Anglia. Aceasta era povestea personajului nostru atunci când şi-a făcut intrarea în cafeneaua Foy. Sosirea lui Ulric a stârnit o mare agitație printre cei de faţă. Bărbaţii s-au ridicat și l-au salutat politicos aşa cum fac oamenii de lume. Femeile, cu multă îndrăzneală, l-au cuprins cu privirea timp de cinci minute pe contele de Rouvres aproape jenat de privirile lor insistente, curioase până la indiscreție. —Haide, dragul meu răposat, spuse Tristan invitându-l pe Ulric să se aşeze pe locul care îi fusese rezervat lângă Fanny, fă-ţi cunoscută printr-un toast întoarcerea în lumea celor vii. Doamna, adăugă Tristan arătând-o pe Fanny, care stătea nemișcată sub masca ei, doamna va închina cu dumneata. Iar dumneavoastră, îi șopti el la ureche tinerei femei, să nu uitaţi ce v-am spus. Ulric luă un pahar mare umplut până la refuz și exclamă: —Beau.... —Amintiți-vă că toasturile politice sunt interzise, îi strigă Tristan. —Beau în cinstea morţii, spuse Ulric ducându-şi paharul la gură, după ce îşi salutase vecina cu mască. —Iar eu, răspunse Fanny închinând şi ea la rândul ei... eu beau în cinstea tinereţii, a iubirii. Și, asemeni unui fulger care sfâşie norii, un zâmbet ca o flacără scânteie sub masca ei de catifea. | Entry #16265 — Discuss 0 — Variant: Romania
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua stabilită, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregătit. În seara aceleiași zile, Ulric îi invitase acolo pe trei dintre cei mai renumiți doctori din Paris. Apoi plecă într-un suflet să o caute pe Rosette. Aceasta se prăpădise cu doar o oră în urmă. Revenind la noua sa locuință, Ulric dădu peste vechiul său prieten, Tristan, pe care trimisese să-l cheme și care-l aștepta împreună cu cei trei doctori. - Puteți să vă retrageți, domnilor, le zise Ulric acestora. Persoana pentru care doream să vă consult nu se mai află printre noi. Tristan, rămas singur în compania contelui Ulric, nu încerca să-i astâmpere durerea, ci dimpotrivă, i-o împărtășea frățește. El a fost cel care a organizat înmormântarea grandioasă a lui Rosette, spre marea surprindere a întregului spital. Tot el a fost cel care a răscumpărat obiectele personale ale fetei, care, după moartea sa, intraseră în posesia administrației. Printre acestea se găsea și rochița albastră, singura care-i rămăsese bietei răposate. El avusese grijă și ca vechiul mobilier al lui Ulric, de pe vremea când locuia împreună cu Rosette, să fie mutat într-una din camerele noului său apartament. Toate acestea se întâmplau la doar câteva zile după ce Ulric, hotărât să moară, pleca spre Anglia. Iată care erau antecedentele acestui personaj în momentul în care își făcea apariția în saloanele cafenelei de Foy. Sosirea lui Ulric provocă forfotă mare în cadrul adunării. Oamenii se ridicară în picioare și îi adresară salutul politicos al oamenilor din societate. Femeile în schimb, pironiseră preț de aproape cinci minute sub numeroasele priviri obraznice și cam indiscrete, un conte de Rouvres aproape jenat. - Vă rog, dragul meu răposat, zise Tristan așezându-l pe Ulric în locul pe care i-l rezervase lângă Fanny, închinați un toast pentru revenirea în lumea celor vii. Doamna va închina paharul cu dumneavoastră, adăugă acesta arătând către Fanny, rămasă neclintită sub mască. Iar dumneavoastră, șopti acesta la urechea tinerei femei, amintiți-vă ce v-am recomandat. Ulric luă un pahar mare, umplut până la refuz, și strigă : - Beau ….. - Nu uitați că urările politice sunt interzise, îi strigă Tristan. - Beau în cinstea Morții, zise Ulric ridicând paharul la buze, după ce-și salută vecina mascată. - Iar eu, răspunse Fanny bând la rândul său… eu beau în cinstea tinereții și a dragostei. Și precum un nor spulberat de senin, un zâmbet înflăcărat se aprinse sub masca de catifea. | Entry #19133 — Discuss 0 — Variant: Romania
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua stabilită, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era gata. Ulric își dădu acolo întâlnire, chiar în seara aceea, cu trei dintre cei mai renumiți medici din Paris. Apoi fugi în căutarea Rosettei. Abia ce murise, de o oră. Ulric reveni la noua sa locuință, unde îl găsi pe vechiul său prieten, Tristan, pe care pusese să îl cheme, și care îl aștepta împreună cu cei trei medici. – Puteți să vă retrageți, domnilor, le zise Ulric acestora. Persoana pentru care doream să vă consult nu mai există. Rămas singur cu contele Ulric, Tristan nu încercă să îi aline durerea, ci i se alătură frățește. El fu cel care dirijă splendida înmormântare pe care i-o făcură Rosettei, spre marea uluire a întregului spital. Răscumpără obiectele pe care tânăra fată le luase cu ea și care, după moartea sa, deveniseră proprietatea administrației. Printre aceste obiecte, se găsea rochița albastră, singura ce i rămăsese bietei răposate. Tot prin grija lui, fostul mobilier al lui Ulric, de pe când locuia cu Rosette, fu transportat într-o cameră din noul său apartament. La puține zile după aceea, Ulric, hotărât să moară, plecă în Anglia. Astfel era povestea acestui personaj, în momentul în care își făcu intrarea în saloanele cafenelei lui Foy. Sosirea lui Ulric provocă un mare freamăt în rândul asistenței. Bărbații se ridicară și i adresară salutul curtenitor al oamenilor de lume. Cât despre femei, ele îl ținură preț de cinci minute, fără pic de jenă, pe contele de Rouvres sub tirul privirilor lor, curioase până la indiscreție. – Haideți, defuncte drag, îi spuse Tristan, făcându-l pe Ulric să se așeze pe un loc ce i fusese rezervat, în vecinătatea lui Fanny, vestiți-vă întoarcerea în lumea viilor printr-un toast. Doamna, adăugă Tristan, arătând-o pe Fanny, imobilă sub masca ei, doamna vă va secunda. Iar dumneavoastră, zise el încet la urechea tinerei femei, nu uitați ce v-am recomandat. Ulric apucă un pahar mare, plin până în buză, și clamă: – Beau... – Nu uitați că toate toasturile politice sunt interzise, îi strigă Tristan. – Beau în cinstea Morții, rosti Ulric, ducând paharul la buze, după ce își salutase vecina mascată. – Iar eu, răspunse Fanny bând, la rândul ei... beau în cinstea tinereții, a dragostei. Și, asemeni unui fulger ce deșiră norii, un zâmbet de vâlvătaie i se aprinse sub masca de catifea. | Entry #18296 — Discuss 0 — Variant: Romania
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua stabilită, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregătit. Ulric chemă acolo, pentru aceeaşi seară, trei dintre cei mai celebri medici din Paris. Apoi, plecă s-o vadă pe Rosette. Aceasta murise în urmă cu o oră. Ulric reveni la noua sa locuinţă, unde îl găsi pe vechiul său prieten Tristan, pe care îl chemase. Acesta îl aştepta împreună cu cei trei medici. —Puteţi să vă retrageţi, domnilor, le spuse Ulric acestora. Persoana pentru care doream să vă consult nu mai este printre noi. Tristan, rămas singur cu contele Ulric, nu încercă să-i aline durerea, ci i se alătură frăţeşte. El însuşi s-a ocupat de splendida ceremonie de înmormântare organizată pentru Rosette, spre marea uimire a întregului spital. A cumpărat obiectele pe care tânăra le adusese cu ea şi care, după moartea acesteia, intraseră în proprietatea administraţiei. Printre aceste obiecte se afla rochiţa albastră, singura care îi rămăsese sărmanei moarte. De asemenea, prin grija sa, vechea mobilă a lui Ulric, de pe vremea când locuia cu Rosette, a fost transportată într-o cameră a noului său apartament. La puţine zile după aceasta, Ulric, hotărât să moară, se pregătea să plece în Anglia. Aceasta era povestea acestui personaj în momentul în care îşi făcea intrarea în saloanele cafenelei de Foy. Sosirea lui Ulric stârni un mare freamăt în public. Bărbaţii se ridicară şi îi adresară salutul plin de curtoazie al oamenilor de lume. Cât despre femei, acestea aproape îl ţintuiră cu privirea pe contele de Rouvres, cu obrăznicie, timp de cinci minute, curioase până la indiscreţie. —Haideţi, dragul meu răposat, spuse Tristan, arătându-i lui Ulric locul care îi fusese rezervat, lângă Fanny, vă rog să marcaţi printr-un toast faptul că intraţi din nou în lumea celor vii. Doamna, adăugă Tristan arătând spre Fanny, de neclintit sub masca pe care o purta, doamna va bea un pahar în cinstea dumneavoastră. Iar dumneavoastră, spuse el încet în urechea tinerei femei, nu uitaţi ceea ce v-am recomandat. Ulric luă un pahar mare, plin ochi, şi strigă: —Beau.... —Nu uitaţi că toasturile politice sunt interzise, îi strigă Tristan. —Beau în constea Morţii, spuse Ulric, ducând paharul la gură, după ce o salută pe vecina cu mască. —Şi eu, răspunse Fanny, ridicând paharul la rândul său... beau în cinstea tinereţii, a iubirii. Şi, ca un fulger care străbate un nor, un zâmbet larg apăru sub masca de catifea pe care o purta. | Entry #17261 — Discuss 0 — Variant: Romania
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
La data stabilitǎ, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregǎtit. Ulric avea sǎ se ȋntȃlneascǎ aici cu trei dintre cei mai renumiți medici din Paris ȋn seara respectivǎ. Imediat apoi plecǎ ȋn grabǎ sǎ o aducǎ pe Rosette. Ea ȋnsǎ tocmai ce se stinsese din viațǎ ȋn urmǎ cu o orǎ. Ulric reveni ȋn noua sa locuințǎ unde ȋI aşteptau vechiul sǎu prieten Tristan, dupǎ care trimisese sǎ fie chemat, ȋmpreunǎ cu cei trei doctori. - Vǎ puteți retrage, domnilor, le spuse Ulric acestora. Persoana despre care doream sǎ mǎ sfǎtuiesc cu dumneavoastrǎ nu mai existǎ. Rǎmas singur cu contele Ulric, Tristan nu ȋncercǎ sǎ-i aline durerea, ci ȋl compǎtimi ca pe un frate. El ȋnsuşi fu persoana care se ȋngriji de splendida ceremonie funerarǎ pentru Rosette, spre marea surprindere a ȋntregului spital. Tot el rǎscumpǎrǎ obiectele pe care tȃnǎra le adusese cu ea şi care, dupǎ moartea sa, deveniserǎ proprietatea administrației. Printre aceste obiecte se afla şi rochița albastrǎ, singura care ȋi mai rǎmǎsese defunctei. Prin intermediul lui, vechiul mobilier al lui Ulric din vremea cȃnd locuia cu Rosette fu mutat ȋntr-o camerǎ din noul apartament al acestuia. Nu trecurǎ multe zile de atunci, cȃnd Ulric, punȃndu-şi la cale propria moarte, plecǎ ȋn Anglia. Acestea erau antecedentele acestui personaj la momentul la care pǎşea ȋn saloanele cafenelei de Foy. Sosirea lui Ulric suscitǎ o mare agitație ȋn adunarea prezentǎ. Bǎrbații se ridicarǎ si ȋi adresarǎ salutul curtenitor pe care şi-l adreseazǎ ȋntre ei membrii ȋnaltei societați; ȋn ceea ce priveşte femeile, acestea ȋl pironirǎ cu privirea pe contele de Rouvres, care aproape se ruşinǎ de curiozitatea, dacǎ nu chiar indiscreția pe care aceştia o evocau. - Haideți, dragul meu mort, ȋi spuse Tristan lui Ulric, aşezȃndu-l ȋn locul care ȋi fusese pregǎtit alǎturi de Fanny, ȋnchinați paharul pentru a da de veste intrarea dumneavoastrǎ ȋn lumea viilor. Doamna, adaugǎ Tristan, fǎcȃnd semn ȋnspre Fanny, care stǎtea neclintitǎ, doamna vǎ va onora toastul. Iar dumneavoastrǎ, ȋi şopti la ureche tinerei femei, nu uitați ce v-am recomandat. Luȃnd un pahar plin ochi ȋn mȃnǎ, Ulric exclamǎ: - Ȋnchin acest pahar... - Nu uitați cǎ toasturile politice sunt interzise, strigǎ Tristan. - Ȋnchin acest pahar ȋn cinstea Morții, spuse Ulric, ducȃnd paharul la gurǎ, dupǎ ce ȋl ridicase mai ȋntȃi ȋnspre vecina sa mascatǎ. - Iar eu, rǎspunse Fanny, bȃnd la rȃndul ei...eu aş vrea sǎ ȋnchin paharul ȋn cinstea tinereții, a iubirii. Și asemenea unei raze care ȋmprǎştie norii pe cer, un zȃmbet ȋnflǎcǎrat i se aprinse pe buze sub masca de catifea. | Entry #21794 — Discuss 0 — Variant: Not specified Regno Unito
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua fixată, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregătit. Ulric a invitat acolo chiar în acea seara trei dintre cei mai faimoși medici din Paris. Apoi se grabi să o caute pe Rosette. Ea murise cu o ora in urmă. Ulric reveni in noua lui locuință, unde îl găsi pe vechiul său prieten Tristan, chemat de el și care îl aștepta împreună cu cei trei medici. - Domnilor, vă puteți retrage, le spuse Ulric. Persoana pentru care doream să vă solicit serviciile nu mai e printre noi. Tristan, odată rămas singur cu contele Ulric, nu mai incercă să își ascundă durerea ci i se alătură ca un frate. Chiar el s-a ocupat de splendidele funeralii organizate pentru Rosette, spre marea uimire a întregului spital. Răscumpără obiectele pe care tânăra le adusele cu ea și care, după moartea sa deveniseră proprietatea conducerii. Printre aceste obiecte se găsea și rochița albastră, singura rămasă bietei defuncte. Tot datorită lui, vechiul mobilier al lui Ulric, de când locuia împreună cu Rosette, fu transportat într-o cameră din noul său apartament. Se întâmplă la cîteva zile după ce Ulric, decis să moară, plecase în Anglia. Aceasta era povestea acestui personaj în momentul în care intra în saloanele cafenelei De Foy. Sosirea lui Ulric provocă o mare agitație în adunare. Bărbații se ridicară și îi adresară salutul politicos al înaltei societăți. În ceea ce privește femeile, acestea îl reținură fără rușine, timp de cinci minute, pe contele de Rouvre, aproape jenat sub această artilerie de priviri curioase până la indiscreție. - Haideți, dragul meu defunct, spuse Tristan invitându-l pe Ulric să ia locul pe care i-l rezervase lângă Fanny, dovediți tuturor printr-un toast întoarcerea domniei vostre printre cei vii. Doamna, adăugă Tristan indicând-o pe Fanny, imobilă sub masca sa, doamna vă va închina paharul. Iar domnia voastră, spuse el în șoaptă la ureche tinerei, nu uitați ceea ce v-am rugat. Ulric luă o cupă mare plină ochi și strigă: - Închin... - Nu uitați că toastele politice sunt interzise, strigă Tristan. - Închin paharul meu Morții, spuse Ulric ducându-l la buze, după ce a salutat-o pe vecina sa mascată. - Iar eu, răspunse Fanny bând la rândul său... închin paharul tinereții, dragostei. Și ca un fulger care despică un nor, un zâmbet de foc se aprinse sub masca sa de catifea. | Entry #20644 — Discuss 0 — Variant: Romania
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua stabilită, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregătit. În aceeaşi seară, Ulric îşi dăduse întalnire aici cu trei dintre cei mai celebri medici ai Parisului. După care fugi să o caute pe Rosette. Aceasta tocmai murise de o oră. Ulric se reîntoarse în noua sa locuinţă, unde îl găsi pe vechiul său prieten Tristan, pe care îl chemase, şi care îl aştepta cu cei trei medici. -Puteţi să plecaţi domnilor, le spuse Ulric acestora. Persoana pe care aş fi dorit să o consultaţi nu mai există. Tristan, rămas singur cu contele Ulric, nu încercă să îi aline durerea, ci i se alătură frăţeşte. Acesta se ocupă de splendidele funeralii ale Rosettei, spre marea uimire a întregului spital. Acesta răscumpără obiectele pe care tânăra fată le adusese cu ea, şi care, după moarte, intrau în proprietatea administraţiei. Printre obiecte se găsea şi rochiţa bleu, singura care îi rămăsese bietei defunte. Tot datorită lui, vechiul mobilier al lui Ulric, de când acesta locuia împreună cu Rosette, a fost transportat dintr-o dată din noul său apartament. După câteva zile Ulric, hotărât să îşi pună capăt zilelor, plecă în Anglia. Acestea erau antecedentele personajului în momentul intrării în saloanele cafenelei de Foy. Sosirea lui Ulric provocă mare agitaţie printre mulţime. Bărbaţii se ridicau şi îl salutau politicos ca nişte gentlemani. În timp ce femeile îl fixau timp de cinci minute pe contele de Rouvres aproape ruşinat de privirile lor, curioşi până la indiscreţie. - Haideţi, dragul meu decedat, îi spuse Tristan aşezându-l pe Ulric pe locul pe care i-l păstrase lângă Fanny, făceţi-vă intrarea în lumea celor vii printr-un toast. Doamna, adăugă Tristan uitându-se către Fanny, aceasta stătea nemişcată după masca ei, doamna vă va da dreptate. Iar dumneavoastră nu uitaţi ce v-am spus, îi şopti aceasta tinerei doamne. Ulric luă un pahar plin şi strigă: - Beau.... - Nu uitaţi că toasturile politice sunt interzise, îi strigă Tristan. - Beau în cinstea morţii, spuse Ulric ducându-şi paharul la gură, după ce îşi salută vecina mascată. - Iar eu, răspunse Fanny bând la rândul ei... eu beau pentru tinereţe, dragoste. Şi aşa cum un fulger spintecă un nor, un surâs de foc se aprinse sub masca sa de velur. | Entry #20341 — Discuss 0 — Variant: Romania
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua hotărâtă, apartamentul contelui Ulric era pregătit. Ulric le dădu întâlnire acolo chiar în aceeaşi seară la trei dintre cei mai celebri medici din Paris. Apoi fugi s-o caute pe Rosette. Murise de o oră. Ulric reveni la noua sa locuinţă, unde îl găsi pe vechiul său prieten Tristan, pe care îl chemase şi care îl aştepta împreună cu cei trei medici. - Vă puteţi retrage, domnilor, le spuse Ulric acestora. Persoana în legătura cu care doream să vă consult nu mai există. Tristan, rămas singur cu contele Ulric, nu încercă să-i calmeze durerea, ci i se alătură fraţeşte. El fu acela care dirijă splendidele funeralii pentru Rosette, spre marea uimire a întregului spital. Răscumpără lucrurile pe care tânăra fată le adusese cu ea şi care, după moartea sa, deveniseră proprietatea administraţiei. Printre aceste obiecte se găsea şi micuţa rochie albastră, singura care îi rămăsese sărmanei defuncte. Tot prin grija lui, vechiul mobilier al lui Ulric, de pe când locuia cu Rosette, fu transportat într-una din camerele noului său apartament. Aceasta se întâmplă la câteva zile după ce Ulric, hotărât să moară, plecase în Anglia. Astfel erau antecedentele acestui personaj în momentul în care intra în saloanele cafenelei Foy. Sosirea lui Uric stârni o mare agitaţie în mulţime. Bărbaţii se ridicară şi îi adresară salutul curtenitor al oamenilor de lume. Cât despre femei, acestea îl fixară cinic vreme de cinci minute pe contele de Rouvre, aproape stânjenit de asaltul privirilor lor, curioase până la indiscreţie. - Haideţi, dragul meu defunct, spuse Tristan făcându-l pe Ulric să se aşeze pe locul pe care i-l rezervase lângă Fanny, anunţaţi-vă printr-un toast reîntoarcerea în lumea celor vii. Doamna, adăugă Tristan arătând către Fanny, imobilă sub masca sa, doamna vă va da un motiv. Şi dumneavoastră, spuse el foarte încet la urechea tinerei femei, nu uitaţi ce v-am recomandat. Ulric luă un pahar mare umplut până la refuz şi strigă: - Beau… - Nu uitaţi că toasturile politice sunt interzise, îi strigă Tristan. - Beau pentru Moarte, spuse Ulric ducând paharul la buze, după ce o salutase pe vecina sa mascată. - Şi eu, răspunse Fanny bând la rândul ei… beau pentru tinereţe, pentru dragoste. Şi ca un fulger ce destramă un nor, un surâs ca o flacară i se aprinse sub masca de velură. | Entry #21283 — Discuss 0 — Variant: Not specified
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua cu pricina, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregătit. Acesta dăduse intalnire in aceeasi seara la trei dintre cei mai buni medici din Paris. Apoi fugi să o caute pe Rosette. Rosette murise in urma cu o ora. Ulric reveni la noua sa locuinţa unde îl găsi pe vechiul său prieten Tristan pe care îl chemase şi care îl aştepta acolo cu cei trei medici. - Domnilor, vă puteţi retrage, le zise Ulric acestora. Persoana cu privire la care intenţionam să vă cer sfatul, s-a prăpădit. Tristan, rămas singur cu contele Ulric, nu încercă să îşi ascundă durerea ci i se alătură frăţeşte. El gestionă formalităţile de înmormântare pentru Rosette, spre marea uimire a întregului spital şi cumpără obiectele fetei care după moarte intraseră în proprietatea conducerii. Printre aceste obiecte se regăsea şi rochia albastră, singura care îi rămăsese sarmanei defuncte. Tot Tristan aranjă şi ca vechiul mobilier al lui Ulric, din perioada in care locuia cu Rosette, să fie transportat într-o cameră a noului apartament al acestuia. Nu mai dură mult până ce Ulric, hotărât să moară, plecă în Anglia. Aceasta era istoria personajului nostru în momentul în care intră pe uşa salonului cafenelei de Foy. Sosirea lui Ulric provocă agitaţie în jur. Bărbaţii se ridicară şi îi adresară salutul politicos al omului de lume. Cât despre femei, acestea îl scrutară cu îndrăzneală timp de cinci minute pe contele de Rouvres, cu o curiozitate intimidanta dusă până la limita indiscreţiei. - Haide, dragul meu decedat, spuse Tristan făcându-l pe Ulric să se aşeze în locul care îi fusese rezervat lângă Fanny, fă-ţi publică revenirea la viaţa printr-un toast. Doamna, adăugă Tristan făcând referire la Fanny, inflexibilă sub masca sa, doamna te va acompania. Iar dumneata, şopti acesta la urechea tinerei femei, nu uita ce ţi-am recomandat. Ulric luă un pahar plin ochi şi exclamă: -Beau.... -Nu uita că toast-urile cu tentă politică sunt interzise, îi strigă Tristan. -Beau în cinstea Morţii, zise Ulric ducând paharul la gură, după ce o salutase pe vecina sa mascată. - Iar eu, răspunse Fanny, sorbind la rândul ei.... beau în cinstea tinereţii, a dragostei. Şi precum un fulger ce destrămă un nor, un zâmbet se aprinse sub masca sa de catifea. | Entry #20870 — Discuss 0 — Variant: Not specified
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
In ziua stabilită, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era gata. Ulric își dădu întâlnire chiar pentru seara aceea cu trei din cei mai cunoscuți medici din Paris. Apoi se grăbi să o ia pe Rosette. Trecuse o oră de când Rosette murise. Ulric reveni la noua sa locuință, unde îl găsi pe fostul lui prieten Tristan, după care trimisese și care îl aștepta însoțit de cei trei medici. —Va puteți retrage, domnilor, le zise Ulric acestora. Persoana pentru care vă chemasem nu mai există. Rămas singur cu contele Ulric, Tristan nu încercă să își înăbușe suferința, ci se făcu unul cu aceasta. El organiză funeraliile minunate pentru Rosette, spre marea uimire a întregului spital. Strânse în grabă toate obiectele pe care tânăra le adusese cu ea și care, după moartea sa, intraseră pe mâinile administrației. Printre aceste obiecte se numărau mica rochie albastră, singura pe care sărmana răposată o mai avea. Tot el avu grijă și ca fostul său mobilier de pe vremea când locuia cu Rosette să fie transportat într-una din camerele noului său apartament. La doar câteva zile după aceea, Ulric, decis că nu voia să mai traiască, plecă în Anglia. Iată antecedentele acestui personaj în momentul în care intra în saloanele cafenelei din Foy. Sosirea lui Ulric provocă multă forfotă în adunarea de la Parlament. Bărbații se ridicară și îi adresară salutul curtenitor al celor din lumea bună. La rândul lor, femeile se uitau insistent la contele de Rouvres, aproape stânjenit de privirile lor curioase, chiar indiscrete. —Haideți, dragul meu defunct, zise Tristan în timp ce îl invită pe Ulric să se așeze pe locul rezervat lângă Fanny, marcați-vă printr-un toast intrarea în lumea celor vii. Doamna, adăugă Tristan uitându-se spre Fanny, neclintită sub masca sa, va ridica paharul în cinstea dumneavoastră. Iar dumneavoastră, îi șopti tinerei la ureche, nu uitați ce v-am recomandat. Ulric luă un pahar mare plin ochi și strigă: —Beau... —Nu uitați că toasturile politice sunt interzise, îi strigă Tristan. —Beau în cinstea Morții, spuse Ulric ducând paharul la gură, după ce ciocnise cu vecina lui mascată. — Iar eu, răspunse Fanny bând și ea, închin acest pahar în cinstea tinereții, a dragostei. Ca un fulger care străpunge un nor, un zâmbet înflăcărat se aprinse sub masca de catifea. | Entry #16283 — Discuss 0 — Variant: Romania
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
In ziua stabilită, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregatit. Acolo Ulric iși dădu intâlnire in aceeași seară cu trei dintre cei mai renumiți medici din Paris. Apoi alergă să o caute pe Rosette. Ea murise de o oră. Ulric reveni la noua sa locuință, unde îl găsi pe vechiul său prieten Tristan, pe care îl sunase și care îl aștepta împreună cu cei trei medici. - Vă puteți retrage, domnilor, le spuse Ulric acestora. Persoana pentru care doream să vă consult nu mai este. Tristan, ramas singur cu contele Ulric, nu incercă sa-i calmeze durerea, dar i se alatură in mod fratern. El fu acela care dirijă fastuoasele funeralii care i se făcură Rossetei, spre marea uimire a întregului spital. El răscumpară obiectele pe care tânăra fata le luase cu ea, și care, după moartea sa, deveniseră proprietatea administrației. Printre aceste obiecte se găsea rochicioara albastră, singura care-i rămăsese bietei defuncte. Prin grija sa, de asemenea, vechiul mobilier al lui Ulric, de când locuia cu Rossette, fu transportat intr-o cameră din noul sau apartament. Se intampla cu cateva zile inainte ca Ulric, decis sa moară, pleca in Anglia. Acestea erau antecedentele acestui personaj în momentul în care intră în saloanele cafenelei de Foy. Sosirea lui Ulric fu de mare amploare în acea adunare. Barbații se ridicară și îi adresară salutul curtenitor al oamenilor de lume. Cât despre femei, acestea îl ținură cu obraznicie timp de cinci minute pe contele de Rouvres aproape rușinat de energia privirilor lor, curioase până la indiscreție. - Haide, dragul meu răposat, spuse Tristan așezându-l pe Ulric în locul care-i fusese rezervat lângă Fanny, aratați printr-un toast revenirea dumneavoastră în lumea celor vii. Doamna, adaugă Tristan desemnând-o pe Fanny, nemișcată sub masca sa, doamna vă va face dreptate. Și dumneavoastră, spuse el încet la urechea tinerei femei, nu uitați ceea ce v-am recomandat. Ulric luă un pahar mare plin până la vârf și strigă: - Eu închin paharul... - Nu uitați ca toasturile politice sunt interzise, îi striga Tristan. - Eu închin paharul pentru Moarte, spuse Ulric ducând paharul la gură, după ce o salută pe vecina sa cu mască. - Iar eu, răspunse Fanny, închinând paharul la rândul său...închin pentru tinerețe, pentru dragoste. Și așa cum un fulger sfâșie norii, un zâmbet de foc se aprinse sub masca ei de catifea. | Entry #21142 — Discuss 0 — Variant: Romania
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua stabilită apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregătit. Ulric îşi dădu întâlnire chiar pentru seara aceea cu trei cei mai celebri medici din Paris. Apoi alergă s-o caute pe Rosette. Ea abia murise de o oră. Ulric se întoarse la noua sa locuinţă, unde îl găsi pe vechiul său prieten Tristan, pe care îl chemase şi care îl aştepta împreună cu cei trei medici. - Domnilor, vă puteţi retrage, le spune Ulric. Persoana pe care voiam să o consultaţi nu mai este printre noi. Rămas singur cu contele Ulric, Tristan nu încercă să-i aline durerea, ci îi fu alături în suferinţă asemeni unui frate. El fu cel care organiză splendida ceremonie de înmormântare care i se făcu lui Rosette, spre marea uimire a întregului spital. Răscumpără obiectele pe care tânăra le adusese cu ea şi care, după moartea sa, deveniseră proprietatea administraţiei. Printre aceste obiecte se afla şi rochiţica albastră, singura care îi rămăsese bietei defuncte. Tot prin grija lui, vechia mobilă a lui Ulric, de pe vremea când locuia cu Rosette, fu transportată într-o cameră din noul său apartament. La doar câteva zile, hotărât să moară, Ulric pleca în Anglia. Asta era povestea acestui personaj în momentul în care intra în saloanele de la Café du Foy. Sosirea lui Ulric pricinui o mare agitaţie în răndul asistenţei. Oamenii se ridicară şi-i adresară salutul curtenitor al oamenilor de lume. Cât despre femei, timp de cinci minute, insolente, ele îl făcură pe contele Rouvres, să se simtă încurcat sub focul privirilor lor, curioase până la indiscreţie. - Hai, dragul meu dus de pe lumea sta, îi zise Tristan făcându-l pe Ulric să se aşeze pe locul care îi fusese rezervat lângă Fanny, anunţaţi-vă printr-un toast revenirea în lumea celor vii. Doamna, spuse în continuare Tristan arătând spre Fanny, nemişcată sub masca sa, doamna va ridica paharul în cinstea voastră. Iar dumneavoastră, îi şopti la ureche tinerei femei, nu uitaţi ce v-am sfătuit. Ulric luă un pahar mare plin ochi şi strigă: - Închin... - Nu utiaţi că toasturile politice sunt interzise, îi strigă Tristan. - Închin în cinstea Morţii, spuse Ulric ducând paharul la buze după ce s-a înclinat spre vecina sa mascată. - Iar eu, răspunse Fanny bând la rândul său,... eu închin pentru tinereţe, pentru dragoste. Şi ca un fulger care străbate un nor, un surâs pătimaş i se aprinse sub masca de catifea | Entry #15565 — Discuss 0 — Variant: Not specified
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua stabilită, apartamentul contelui Ulric de Rouvers era pregătit. Chiar pentru acea seară, Ulric le dădu întâlnire aici la trei dintre cei mai celebri doctori din Paris. Apoi, alergă în căutarea Rosettei. Ea tocmai murise de o oră. Ulric reveni la noua sa locuinţă, unde-l găsi pe vechiul său amic Tristan, după care trimisese să fie chemat, şi cale-l aştepta împreună cu cei trei doctori. - Vă puteţi retrage, domnilor, le spuse Ulric acestora. Persoana pentru care doream să vă cer sfatul, nu mai există. Tristan, rămas singur împreună cu contele Ulric, nu încercă să-i domolească durerea, dar se asocie în mod frăţesc la aceasta. El fu cel care dirijă splendidele funeralii care se făcură Rosettei, spre marea uimire a întregului spital. El răscumpără obiectele pe care fata le adusese cu ea şi care, după decesul acesteia, deveniseră proprietatea administraţiei. Printre aceste lucruri se afla rochiţa albastră, singura care-i rămase bietei defuncte. Tot prin grija lui Tristan, vechiul mobilier al lui Ulric, din vremea în care contele locuia împreună cu Rosette, fu transportat într-o cameră din noul său apartament. Numai câteva zile aveau să treacă pînă când Ulric, hotărât să moară, pleca în Anglia. Astfel erau antecedentele acestui personaj, în clipa în care îşi făcea intrarea în saloanele cafenelei Foy. Sosirea lui Ulric stârni o mare agitaţie în adunare. Bărbaţii se ridicară şi îi adresară salutul curtenitor al oamenilor de lume. Cât despre femei, ele îl ţinură cu îndrăzneală pe contele Rouvres, aproape jenat, sub bateria privirilor lor, curioase pînă la indiscreţie. - Să mergem, dragul meu decedat, spuse Tristan, determinându-l pe Ulric să se aşeze în locul care-i fusese rezervat în lumea celor vii. Doamnă, adăugă Tristan, desemnând-o pe Fanny, ţeapănă sub masca ei, doamna vă va face dreptate. Iar dumneavoastră, zise el încetişor la urchea tinerei femei, să nu uitaţi ceea ce v-am recomandat. Ulric luă un pahar mare, umplut pînă la margine, şi exclamă : - Beau ... - Nu uitaţi că discursurile politice sunt interzise, îi strigă Tristan. - Beau în cinstea Morţii, spuse Ulric, ducându-şi paharul la buze, nu înainte de a o fi salutat pe vecina sa mascată. - Iar eu, răspunse Fanny, bând la rândul ei ... eu beau în cinstea tinereţii, a iubirii. Şi, asemenea unui fulger care destramă un nor, un surâs de flacără se aprinse sub masca sa de catifea. | Entry #18770 — Discuss 0 — Variant: Not specified
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Apartamentul contelui Ulric de Rouvres a fost pregătit la data anunţată. Chiar în aceeaşi seară Ulric se întâlni cu trei dintre cei mai celebri medici din Paris. Apoi se grăbi să o găsească pe Rosette. Ea tocmai ce murise de o oră. Ulric reveni în noua sa locuinţă, unde îl găsi pe vechiul său prieten Tristan, pe care îl chemase şi care îl aştepta alături de cei trei medici. - Puteţi să vă retrageţi, domnilor, spuse Ulric medicilor. Fiinţa pentru care doream să vă cer părerea a trecut în nefiinţă. Tristan, rămas singur lângă contele Ulric, nici nu încercă să îl liniştească, ci i se alătură frăţeşte. El însuşi se ocupă de funeraliile fastuoase pentru Rosette, spre marea mirare a întregului spital. A răscumpărat lucrurile pe care tânăra le-a avut cu ea, şi care deveniseră proprietatea administraţiei după moartea ei. Printre aceste lucruri se regăsea singura avere rămasă săracei defunctei, o rochiţă bleu. De asemenea, tot prin preocuparea lui, vechiul mobilier al lui Ulric, din perioada în care locuia cu Rosette, a fost transportat într-una din camerele noii sale locuinţe. Acestea s-au întâmplat la câteva zile după ce Ulric, hotărât să moară, pleca spre Anglia. Acestea erau antecedentele acestui personaj în momentul în care intra în salonul cafenelei din Foy. Sosirea lui Ulric stârni o forfotă mare în rândul mulţimi. Bărbaţii se ridicară şi îi adresară un salut curtenesc. Cât despre femei, ele îl priviră cu obrăznicie timp de cinci minute pe contele de Rouvres aproape ruşinat sub bătaia privirilor lor, curios până la indiscreţie. - Haide, dragul meu răposat, zise Tristan aşezându-l pe Ulric pe locul rezervat aproape de Fanny, marchează întoarcerea în lumea celor vii printr-un toast. Doamna, adăugă Tristan arătând spre Fanny, de neclintit sub masca sa, vă va da dreptate. Şi dumneavoastră, îi spuse foarte încet la ureche tinerei femei, să nu uitaţi ce v-am recomandat. Ulric luă un pahar mare pe care îl umplu ochi şi strigă: - Beau... - Să nu uitaţi că toasturile politice sunt interyise, îi strigă Tristan. - Beau în numele Morţii, spuse Ulric ducând paharul la gură, după ce şi-a salutat vecina mascată. - Şi eu, răspunse Fanny bând la rândul ei ... beau în numele tinereţii, a dragostei. Şi ca un fulger care străpunge un nor, un surâs înflăcărat se ivi sub masca sa de velură. | Entry #18016 — Discuss 0 — Variant: Romania
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua stabilită, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregătit. Ulric stabili o întâlnire acolo, în aceeași seară, cu trei dintre cei mai celebri medici din Paris. Apoi se duse în grabă la Rosette. Aceasta murise cu o oră în urmă. Ulric se întoarse la noua sa locuință, unde îl găsi pe prietenul său Tristan, pe care îl chemase și care îl aștepta împreună cu cei trei medici. - Puteți să vă retrageți, domnilor, le spuse Ulric acestora. Persoana pentru care doream să vă consult nu mai este printre noi. Tristan, rămas singur cu contele Ulric, nu încercă să îi aline suferința, ci luă parte la ea frățește. El a fost cel care a organizat splendidele funeralii ale lui Rosette, spre marea mirare a întregului spital. Răscumpără obiectele pe care tânăra le luase cu ea și care, după moartea acesteia, intraseră în proprietatea administrației spitalului. Printre aceste obiecte se număra și mica rochie albastră, singura care îi mai rămăsese bietei defuncte. Tot prin grija lui, fostul mobilier al lui Ulric, de pe vremea când locuia cu Rosette, a fost transportat într-una dintre camerele noului apartament al acestuia. Câteva zile după aceea, Ulric, hotărât să moară, a plecat în Anglia. Acesta era trecutul personajului în momentul în care și-a făcut apariția în saloanele cafenelei de Foy. Sosirea lui Ulric a provocat o mare agitație în adunare. Bărbații se ridicară adresându-i salutul plin de curtoazie al oamenilor de lume. În ceea ce le privește pe femei, acestea îl ținură cu nerușinare timp de cinci minute sub tirul privirilor lor curioase până la indiscreție pe contele de Rouvres, care era aproape stânjenit. - Deci, dragul meu decedat, spuse Tristan în timp ce îi arătă lui Ulric să se așeze pe locul pe care i-l păstrase lângă Fanny, marcați printr-un toast reîntoarcerea în lumea celor vii. Doamna, adăugă Tristan arătând spre Fanny, nemișcată sub masca pe care o purta, doamna vă va da dreptate. Iar dumneavoastră nu uitați ce v-am recomandat, șopti el la urechea tinerei femei. Ulric luă un pahar umplut până la gură și strigă: - Beau... - Nu uitați că toast-urile politice sunt interzise, îi strigă Tristan. - Beau în cinstea Morții, spuse Ulric ducând paharul la gură, după ce își salutase vecina mascată. - Iar eu, răspunse Fanny, bând și ea...beau pentru tinerețe și pentru iubire. Și asemeni unui fulger care sfâșie un nor, un zâmbet ca o flacără se aprinse sub masca sa de catifea. | Entry #16310 — Discuss 0 — Variant: Romania
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua hotărâtă, apartamentul contelui Ulric de Rouvre era pregătit. Ulric stabilise aici o întâlnire, chiar în seara respectivă, cu trei dintre cei mai celebri doctori din Paris. Apoi, alergă să o caute pe Rosette. Ea tocmai murise în urmă cu o oră. Ulric reveni în noua sa locuinţă, unde îl găsi pe vechiul său prieten, Tristan, pe care-l chemase, şi care-l aştepta împreună cu cei trei doctori. -Puteţi pleca, domnilor, spuse Ulric celor de faţă. Persoana pentru care doream să vă consult nu mai există. Tristan, rămas singur cu contele Ulric, nu încercă să îi aline durerea, dar îl compătimea ca un frate. Fu el cel care conduse splendidele funeralii făcute lui Rosette, spre marea uimire a întregului spital. El răscumpără obiectele pe care tânăra le luase cu ea, şi care, după moartea sa,deveniseră propietatea administraţiei. Printre aceste obiecte se găsea rochiţa albastră, singura rămasă săracei defuncte. De asemenea, prin grija sa, vechiul mobilier al lui Ulric, de pe când locuia cu Rosette, fu transportat într-o cameră din noul său apartament. Trecură câteva zile până când Ulric, hotărât să moară, pleca în Anglia. Acestea erau antecedentele personajelor în momentul în care ele intrau în saloanele cafenelei de Foy. Sosirea lui Ulric stârni o mare agitaţie în mulţime. Bărbaţii se ridicară şi-i adresară salutul curtenitor al oamenilor de lume bună. În ceea ce priveşte femeile, ele îl ţintiră cu neruşinare pe contele de Rouvres, aproape intimidat de insistenţa privirilor lor acuzatoare, curioase până la indiscreţie. -Hai, iubitul meu răposat, spuse Tristan aşezându-l pe Ulric pe locul care-i fusese rezervat aproape de Fanny, să semnalăm printr-un toast revenirea ta în lumea celor vii. Doamna, adăugă Tristan arătând-o pe Fanny, nemişcată sub masca sa, vă va face să vă resemnaţi. Şi dumneavoastră, şuşoti la urechea tinerei, nu uitaţi ce v-am recomandat. Ulric luă un pahar mare umplut ochi şi strigă: -Beau... -Nu uita că toasturile politice sunt interzise, strigă Tristan. - Beau pentru Moarte, spuse Ulric ducându-şi paharul la buze, după ce îşi salută vecina mascată. -Şi eu, răspunse Fanny bând la rândul ei...beau pentru tinereţe, dragoste. Şi ca un fulger ce risipeşte un nor, un surâs înflăcărat se aprinse sub masca sa de catifea. | Entry #19538 — Discuss 0 — Variant: Not specified
|
În ziua stabilită, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregătit. Ulric îşi dăduse întâlnire aici, chiar în acea seară, cu trei dintre cei mai renumiţi medici din Paris. Apoi, fugi să o caute pe Rosette. Ea muri o oră mai târziu. Ulric reveni în noul său cămin unde îl găsi pe vechiul său amic Tristan, pe care îl chemase, şi care îl aştepta împreună cu cei trei medici. - Vă puteţi retrage, domnilor, le spuse Ulric acestora. Persoana pe care doream să o consultaţi nu mai exist. Tristan, rămas singur cu contele Ulric, nu încerca să îşi ascundă durerea, şi i se alătură frăţeşte. El fusese cel care coordonă funeraliile deosebite organizate pentru Rosette, spre marea mirare a întregului spital. El răscumpără obiectele pe care tânăra fată le adusese cu ea şi care, după moartea sa, deveniseră proprietatea administraţiei. Printre aceste obiecte se găsea şi rochiţica albastră, singura care îi mai rămăsese sărmanei defuncte. Conform dorinţei sale, vechiul mobilier al lui Ulric, de pe vremea când dormea cu Rossette, fu transportant într-una din camerele noului său apartament. Trecură doar câteva zile dupe ce Ulric, hotărât să moară, plecă în Anglia. Cam aşa arăta trecutul acestui personaj în momentul în care întră în saloanele cafenelei Foy. Venirea lui Ulric produse o mişcare importantă în mulţime. Bărbaţii se ridicară şi îi adresară salutul curtenitor al oamenilor din lumea bună. Cât despre femei, acestea îl ţintuiră cu privirea timp de cinci minute pe contele Rouvres, oarecum ruşinat de privirile lor, curioase până la indiscreţie. - Să mergem, dragul meu răposat, spuse Tristan conducându-l pe Ulric să se aşeze pe locul care îi fusese rezervat lângă Fanny, să marcăm printr-un toast întoarcerea dumneavoastră în lumea celor vii. Doamna, adăugă Tristan arătând spre Fanny, nemişcată sub masca sa, doamna va închina un pahar în cinstea dumneavoastră. Şi dumneavoastră, şopti el cu voce scăzută la urechea tinerei femei, nu uitaţi ce v-am recomandat. Ulric luă un pahar mare, umplut ochi, şi strigă: - Beau... - Nu uitaţi că toasturile politice sunt interzise, îi strigă Tristan. - Beau pentru Moarte, zise Ulric ducând paharul la gură, după ce îşi salută vecina mascată. - Iar eu, răspunse Fanny bând la rândul ei... beau în cinstea tinereţii, a dragostei. Şi, la fel cum un fulger străpunge un nor, un surâs înflori sub masca ei de catifea. | Entry #15527 — Discuss 0 — Variant: Not specified
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua stabilită, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregătit. Ulric stabili o întâlnire acolo chiar în acea seară cu trei dintre cei mai celebri medici din Paris. Apoi se grăbi să o caute pe Rosette. Ea era pe patul de moarte de o oră. Ulric reveni în noua sa locuință, unde îl găsi pe vechiul său prieten Tristan care îl aștepta împreuna cu cei trei medici. - Vă puteți retrage, domnilor, le spuse Ulric medicilor. Persoana pentru care v-am chemat nu mai există. Tristan, rămas singur cu Ulric, nu încercă să îi aline suferința, ci i se alătură frățește. El însuși se ocupase de minunatele funeralii pentru Rosette, spre uimirea tuturor celor din spital. El răscumpără lucrurile pe care fetița le luase cu ea și care, după moartea ei, deveniseră proprietatea spitalului. Printre aceste lucruri se număra și rochița albastră, singura care-i mai rămăsese sărmanei defuncte. Tot el avu grijă ca vechiul mobilier al lui Ulric, de pe vremea când locuia cu Rosette, să fie transportat într-o cameră din noul lui apartament. Asta se petrecuse cu puține zile înainte de plecarea lui Ulric în Anglia, cu gândul să moară. Cam astea erau antecedentele acestui personaj în momentul când intră în cafenelele Foy. Apariția lui Ulric provocă mare forfotă în cadrul adunării. Bărbații se ridicară și îl salutară politicos, în stil aristocratic, iar femeile îl țintuiră pe contele de Rouvres cu privirile lor cinice, curioase până la indiscreție. - Hai, oropsitule, spuse Tristan așezându-l pe Ulric la locul care îi fusese rezervat, lângă Fanny, semnalați-vă revenirea în lumea celor vii printr-un toast. Doamna, adăugă Tristan referindu-se la Fanny, împietrită sub masca ei, vă va acompania. Iar dumneavoastră, îi șopti el tinerei, nu uitați ce v-am sfătuit. Ulric luă un pahar plin ochi și strigă : - Beau…. - Nu uitați că toasturile politice sunt interzise, îi strigă Tristan. - Beau în numele Morții, spuse Ulric ducând paharul la gură după ce își salută partenera mascată. - Iar eu, răspunse Fanny sorbind la rândul ei… eu beau în numele tinereții, al dragostei. Şi ca un fulger care răzbate printr-un nor, un zâmbet înflăcărat se aprinse sub masca ei de velur. | Entry #17291 — Discuss 0 — Variant: Romania Austria
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua stabilită, apartamentul contelui Ulric de Rouvres a fost pregătit. Ulric acolo a dat întalnire în aceeaşi noapte celor trei cei mai iluştri medici din Paris. Apoi fugi s-o caute pe Rosette. Ea murise în urmă cu o oră. Ulric revine la noul său domiciliu unde găsi pe vechiul său prieten Tristan pe care-l chemase, şi care-l aştepta cu cei trei medici. - Vă puteţi retrage, domnilor, le-a spus Ulric acestora. Persoana pentru care doream să vă consult nu mai există. Tristan, rămas singur cu contele Ulric, nu incercă să-i aline durerea, dar rămase acolo ca un frate. El a fost cel care a îndrumat splendidele funeralii făcute Rosettei, spre surprinderea întregului spital. A cumpărat obiectele pe care tânăra le adusese cu ea, şi care, după moartea sa, deveniseră proprietatea administraţiei. Printre acele obiecte se afla rochiţa albastră, singura care-i rămase bietei defuncte. De asemenea, pentru îngrijirea vechiului mobilier al contelui Ulric, de cand trăia cu Rosette, a fost transportat într-o cameră din noul său apartament. Erau câteva zile de când Ulric, decis să moară, pleca în Anglia. Aceasta a fost istoria acestui personaj,în momentul în care a intrat în saloanele cafenelei Foy. Sosirea lui Ulric, a provocat o mare agitaţie în adunare. Bărbaţii se ridicau şi-i adresau cele mai politicoase saluturi din lume. Cât despre femei, au rămas cu îndrăzneală timp de cinci minute cu ochii pe contele de Rouvres aproape jenat sub ploaia de priviri,de la curioase până la indiscrete. - Să mergem, dragul meu prăpădit, spuse Tristan făcându-l pe Ulric să stea în locul său rezervat lângă Fanny, anunţă-ţi întoarcerea în lumea celor vii. Doamnă, adăugă Tristan indicând-o pe Fanny, nemişcat sub masca lui, doamna va face dreptate. Şi dumneavoastră, spuse el şoptit la urechea femeii nu uitaţi ce v-am recomandat. Ulric luă un pahar mare plin până la refuz şi a exclamat: - Eu beau... - Nu uitaţi că toasturile politice sunt interzise, a strigat Tristan. - Eu beau pentru Moarte, spuse Ulric, ducând paharul la buze după ce şi-a salutat vecina mascată. - Iar eu, răspunse Fanny bând la rândul ei... eu beau pentru tinereţe, pentru iubire. Şi aşa cum un fulger străpunge un nor, un zâmbet înflăcărat să se aprindă sub măştile noastre de catifea. | Entry #19517 — Discuss 0 — Variant: Romania
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Când veni ziua, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregătit, așa cum fusese prevăzut. Ulric invitase în aceeasi seară trei dintre cei mai celebrii medici din Paris. Iata de ce plecă în grabă să o aducă pe Rosette. Rosette, însă, murise cu o oră în urmă. Când se întoarse în noul său apartament, Tristan, vechiul său prieten pe care îl chemase, îl aștepta împreună cu cei trei medici. - Puteţi pleca, domnilor, spuse Ulric. Persoana pe care doream s-o consultaţi nu mai este în viaţă. Rămas singur cu contele Ulric, Tristan nu încercă să-i aline durerea ci o împărţi precum un frate. Tristan fu cel care organiză o înmormântare splendidă care uimi întregul spital. Apoi răscumpără lucrurile pe care tânăra le adusese cu ea și care, după moartea ei, deveniseră proprietatea statului. Printre lucruri se afla și o rochiţă albastră, singura pe care biata fată o mai avea. Tot Tristan avu grijă ca fostele mobile ale lui Ulric, de pe vremea când locuia împreună cu Rosette, să fie transportate într-una din camerele noului său apartament. Asta se întâmpla câteva zile după ce Ulric, hotărât să-și pună capăt zilelor, plecase în Anglia. Astfel se prezentau lucrurile în momentul în care personajul intra în cafeneaua de Foy. Sosirea lui Ulric provocă o oarecare agitaţie în adunare. Barbaţii se ridicară pentru a-l saluta plini de curtoazia care caracteriza oamenii de lume. In ceea ce privește femeile, acestea îl ţintuiră cu priviri curioase și indiscrete, timp de cinci minute interminabile. - Așezaţi-vă, scumpul meu mort, îi spuse Tristan lui Ulric în timp ce contele lua loc pe scaunul care-i fusese rezervat, alături de Fanny. Anuntati-vă prezenta în lumea celor vii. Doamna, adaugă Tristan făcând semn spre Fanny care stătea nemișcată, cu chipul ascuns sub o mască, doamna o să bea împreună cu tine. Iar dumneavoastră, șușotă Tristan la urechea tinerei femei, nu uitaţi ce v-am spus. Ulric luă un pahar plin ochi și strigă : -Beau…. - Nu uitaţi că toasturile politice sunt interzise, strigă Tristan. - Beau în sănătatea Morţii, spuse Ulric ducând pahatul la gură după ce salută vecina mascată. -Iar eu, răspunse Fanny sorbind din pahar la rândul său, beau în sănătatea tinereţii și a dragostei. Şi, precum un fulger ce despică un nor, un surâs înflăcărat apăru sub masca de catifea care îi acoperea chipul. | Entry #16123 — Discuss 0 — Variant: Romania
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregătit la data fixată. Ulric aranjase o întîlnire chiar în acea seară cu trei dintre cei mai celebri medici din Paris. Apoi el alergă să o caute pe Rosette. Ea tocmai murise de vreo oră. Ulric reveni la noua sa locuință unde îl găsi pe vechiul său prieten Tristan, pe care îl chemase și care îl aștepta cu cei trei medici. - Puteți să plecați domnilor, le spuse Ulric acestora. Persoana pentru care am vrut să vă consult nu mai trăiește. Rămas singur cu contele Ulric, Tristan nu încercă să îi astîmpere durerea dar i se asocie frățește. El a fost cel care a organizat splendida înmormîntare pe care i-au făcut-o lui Rosette, spre mirarea întregului spital. El a răscumpărat lucrurile pe care tînăra fată le luase cu ea și care după moartea sa deveniseră proprietatea administrației. Printre aceste obiecte se găsea și mica rochie bleu, singura care îi rămăsese sărmanei moarte. Tot prin grija sa vechiul mobilier al lui Ulric, din vremea cînd stătea cu Rosette a fost transportat într-o cameră din noul său apartament. Decis să moară, Ulric plecă spre Anglia cîteva zile mai tîrziu. Cam astea erau antecedentele acestui personaj atunci cînd a intrat în saloanele de la Café de la Foy. Sosirea lui Ulric a provocat o puternică rumoare printre meseni. Bărbații se ridicară și îl salutară politicos, ca oamenii de lume. Iar femeile l-au privit fără rușine timp de cinci minute pe contele de Rouvres, aproape încurcat de sub privirile lor insistente, curioase pînă la indiscreție. - Să mergem, dragul meu răposat, zise Tristan așezîndu-l pe Ulric în locul ce-i fusese rezervat lîngă Fanny și anunță printr-un toast întoarcerea ta în lumea celor vii. Doamna, adăugă Tristan arătînd-o pe Fanny, imobilă sub masca ei, doamna va fi de acord. Iar dumneata, spuse el încetișpr la urechea tinerei femei, nu uita ceea ce ți-am recomandat. Ulric luă un pahar mare, umplut pînă sus și strigă: - Eu beau... - Nu uita că toasturile politice sunt interzise, îi strigă Tristan. - Eu beau pentru Moarte, spuse Ulric, după ce a salutat-o pe vecina sa mascată, și ridică paharul pînă la buze. - Și eu, răspunse Fanny bînd la rîndul său...eu beau pentru tinerețe, pentru dragoste. Și așa ca un fulger care străpunge un nor, un surîs ca o flacără se aprinse sub masca ei de catifea. | Entry #16855 — Discuss 0 — Variant: Not specified
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
La data stabilitã, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregãtit. Ulric invitase în acea searã trei dintre cei mai celebri medici din Paris. Apoi fugise s-o aducã pe Rosette. Murise de o orã. Ulric reveni la noua sa locuinţã unde îl gasi pe vechiul sau prieten, Tristan, care ceruse sã fie chemat şi care-l aştepta cu cei trei medici. —Puteţi pleca, domnilor, le zise Ulric. Persoana pentru care vã chemasem nu mai existã. Tristan, rãmas singur cu contele Ulric, nu încercã sã-i calmeze durerea, ci i se alãturã frãţeşte. El însuşi se ocupã de splendida înmormântare pe care i-o fãcurã Rosettei, spre marea surprzã a întregului spital. Cumpãrã obiectele pe care tânãra le adusese cu ea, şi care, dupã moartea ei, intraserã în proprietatea administraţiei. Unul dintre aceste obiecte era o rochiţã bleu, de altfel singura care îi mai rãmãsese decedatei. Tot cu ajutorul lui vechea mobilã a lui Ulric, de pe vremea când locuia cu Rosette, fu transportatã într-o camerã a noului sãu apartament. Peste câteva zile Urlic, hotãrât sã moarã, plecã în Anglia. Acestea erau antecedentele acestui personaj în momentul în care intrã în saloanele cafenelei de Foy. Sosirea lui Ulric cauzã o mare mişcare în adunarea generalã. Bãrbaţii se ridicarã şi îi adresarã saluturi pline de curtoazia oamenilor de lume bunã în timp ce femeile îl privirã insistent timp de cinci minute pe contele de Rouvres. Acesta din urmã deveni aproape stânjenit de privirile lor curioase pânã la indiscreţie. —Hai, dragul meu mort, zise Tristan punându-l pe Ulric pe locul pe care i-l rezervase lângã Fanny, semnalaţi intrarea dumneavoastrã în lumea viilor. Doamna, adãugã Tristan uitându-se la Fanny, imobilã sub propria-i mascã, doamna vã va da dreptate. Şi dumneavoastrã, murmurã el la urechea tinerei, nu uitaţi sfatul meu. Ulric luã un pahar mare prea plin şi ţipã: —Beau.... —Nu uitaţi cã toasturile ploitice sunt interzise, îi zise Tristan. —Beau pentru Moarte, zise Ulric ducând paharul la buze dupã ce-şi salutã vecina mascatã. —Şi eu, rãspunse Fanny gustând la rândul ei… beau pentru tinereţe, pentru iubire. Şi un surâs înflãcãrat i se aprinse sub masca-i de velurã precum un fulger care sfâşie un nor. | Entry #20323 — Discuss 0 — Variant: Not specified
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua stabilită, apartamentul contelui Ulric de Rouvres fusese pregătit. Ulric invită, aici, chiar, în aceeași seară, trei dintre cei mai celebri medici din Paris. Apoi, plecă în fugă, spre Rosette. Ea, tocmai, murise, în urmă cu o oră. Ulric reveni, în noua sa casă, unde, îşi găsi vechiul său prieten, Tristan, pe care, îl chemase, și, care, îl aştepta împreună cu cei trei medici. - Puteți, să vă retrageţi, domnilor, le spuse Ulric, acestora. Persoana, pentru care, voiam să vă consult, nu mai trăieşte. Tristan, rămas singur cu contele Ulric, nu încercă să-i aline durerea, dar, i se alătură, frățește. El fu, acela, care se ocupă de minunata înmormântare, organizată pentru Rosette, spre uimirea întregului spital. Răscumpără obiectele, pe care, tânăra fata le adusese cu ea, și, care, după moartea sa, deveniseră proprietatea administrației. Printre aceste obiecte, se afla rochia albastră, singura, care, îi rămăsese săracei defuncte. Tot, prin grija sa, vechiul mobilier, aparţinând lui Ulric, pe vremea, când, locuia, împreună cu Rosette, fu transportat într-una din camerele noului său apartament. Peste câteva zile, Ulric, decis să moară, pleca spre Anglia. Aşa, se prezentau antecedentele acestui personaj, în clipa, în care, intra, în saloanele cafenelei de Foy. Sosirea lui Ulric provocă o mare agitație în rândul celor prezenţi. Bărbaţii se ridicară în picioare, salutându-l, curtenitor, în maniera persoanelor din lumea bună. În ceea ce priveşte femeile, acestea, cu îndrăzneală, timp de cinci minute, îl ţintuiră cu privirea, pe contele de Rouvres, aproape jenat, sub „asaltul” ochilor lor, curioşi, până la indiscreție. - Haide, dragul meu „supravieţuitor”, spuse Tristan, aşezându-l pe Ulric pe locul, care îi fusese rezervat, alături de Fanny, marchează, printr-un toast, reîntoarcerea ta în lumea celor vii. Doamna, adăugă Tristan, arătând-o pe Fanny, nemișcată sub masca sa, doamna te va motiva. Iar, dumneata, îi șopti, la ureche, tinerei femei, nu uita, ce ţi-am recomandat. Ulric luă un pahar, mare, umplut, până la refuz, și strigă: - Beau... - Nu uita, că toasturile politice sunt interzise, îi strigă Tristan. - Beau în cinstea Morţii, spuse Ulric, ducând paharul la buze, după ce îşi salutase vecina, mascată. - Iar eu, răspunse Fanny, bând, la rândul ei…, beau, în cinstea tinereţii, a dragostei. Și, ca un fulger, care străpunge un nor, un zâmbet înflăcărat se „aprinse” sub masca ei de catifea. | Entry #16781 — Discuss 0 — Variant: Romania
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua numit, apartamentul de Contele Ulric Rouvres a fost pregătit. Ulric nu a făcut o programare pentru aceeași seară, trei dintre cele mai faimoase medicii de la Paris. Apoi a fugit pentru Rosette. Ea a murit în urmă cu o oră. Ulric sa dus la noua sa casă, unde a găsit vechiul său prieten Tristan, el a numit și a fost de așteptare de trei medici. -Puteți retrage, domnilor ", a spus Ulric la aceasta. Persoana pentru care am vrut să te văd nu mai mult. Tristan, rămas singur cu contele Ulric, nu încercați pentru a calma durerea, dar acolo asociații frățești. El a fost cel care a regizat de înmormântare splendid, care a fost de la Rosette, spre uimirea întregii spitalului. El a cumpărat obiectele pe care fata le-a adus cu ea, și după moartea sa, a devenit proprietatea administrației. Printre aceste obiecte a fost rochia albastră, singura care a rămas la săraci morți. De el, ca vechiul mobilier Ulric, când a trăit cu Rosette, a fost transportat într-o cameră de noul ei apartament. A fost la câteva zile după Ulric a decis să moară, lăsând pentru Anglia. Acestea au fost istoria acestui personaj, atunci când a intrat în sălile de cafea Foy. La sosirea de Ulric a provocat o mare agitație în ansamblul. Barbatii au apărut și i sa adresat mântuirea oamenilor politicos din lume. În ceea ce pentru femei, au stat cu îndrăzneală timp de cinci minute Count Rouvres aproape jenat sub bateria de ochii lor, curios să indiscreție. Vino, dragul meu mort, a declarat Tristan sta de Ulric loc care a fost rezervat cu Fanny, raportează un toast înapoi în lumea vie. Doamnă ", a spus Tristan arătând Fanny nemișcat sub masca lui, Madame vrei motiv. Și tu, mi-a șoptit în ureche a tinerei femei, nu uita ce-am recomandat. Ulric a luat un pahar mare umplut până la refuz și a exclamat: -Eu beau .... -Amintiți-vă că toasturile politice sunt interzise strigat Tristan. -Eu beau la moarte, a declarat Ulric poartă paharul la buze, care au salutat vecinul său ascuns. Și i-am răspuns Fanny băut rândul ... beau la tineri, iubire. Și, ca un fulger extragerea un nor, o flacără zâmbet aprins sub masca lui de catifea. | Entry #17699 — Discuss 0 — Variant: Not specified
|
In ziua stabilită, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregătit. Ulric își dăduse întâlnire in acea seara cu 3 dintre cei mai renumiti medici din Paris. Apoi a alergat sa o caute pe Rosette. Abia ce murise de o ora. Ulric se întoarse in noua sa locuința, unde il găsi pe vechiul lui prieten, Tristan. El il chemase si il aștepta împreuna cu cei trei medici. - Puteți sa va retrageți domnilor, le spune Ulric. Persoana pe care doream sa o consultati, nu mai exista. Tristan, rămas singur cu contele Ulric, nu a încercat sa ii ușureze durerea, ci sa empatizeze frățește cu el. Chiar el a fost acela care s-a ocupat de funeraliile splendide organizate in onoarea Rosettei, spre marea uimire a întregului spital. A răscumpărat lucrurile pe care tânara fata le avusese cu ea si care, dupa moarte ei, deveniseră proprietatea administrației. Printre aceste obiecte se regăsea mica rochie albastra, singura care ii mai rămăsese sărmanei defuncte. Produsele cosmetice, mobila veche a lui Ulric, de cand locuia cu Rosette, au fost transportate intr-o camera a noului sau apartament. Dupa câteva zile, Ulric hotărât sa moara, pleacă in Anglia. Cam astea ar fi antecedentele acestui personaj in momentul in care a intrat in saloanele cafenelei lui Foy. Sosirea lui Ulric a suscitat o mare forfota in mulțime. Domnii s-au ridicat si l-au salutat cu politețe conform etichetei mondene. In ceea ce le privește pe femei, acestea nu l-au slăbit din ochi pe contele de Rouvres, care era aproape jenat de curiozitatea lor aproape indiscreta. - Sa ne asezam, dragul meu defunct, spuse Tristan, arătându-i lui Ulric locul pe care i-l păstrase lângă Fanny. Faceți-va simtita prezenta din nou in lumea celor vii printr-un toast. Doamna, adaugă Tristan desemnand-o pe Fanny, imobila sub masca sa, doamna trebuie sa va resemnați. Si dumneavoastră, spune încet la urechea tinerei femei, nu uitati ceea ce v-am recomandat. Ulric ia un pahar mare, umplut pana in buza si tipa: - Beau..... - Nu uita ca toasturile politice sunt interzise, ii tipa Tristan - Beau pentru Moarte, spune Ulric ducând paharul la buze, dupa ce a salutat-o pe vecina lui mascata. - Si eu, răspunse Fanny band la rândul ei.... Eu beau pentru tinerete, pentru iubire. Si un surâs arzător i-a iluminat masca de catifea precum un fulger norul. | Entry #20170 — Discuss 0 — Variant: Not specified
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În ziua stabilită , apartamentul Contelui Ulric Rouvres era pregătit . Ulric iși dăduse întâlnire acolo în aceeași seară, cu trei dintre cei mai faimoși medici de la Paris . Apoi fugi să o caute pe Rosette . Ea murise în urmă cu o oră . Ulric s-a dus la noua sa casă , unde îl găsi pe vechiul său prieten Tristan , pe care îl chemase și care îl aștepta cu cei trei medici . - Vă puteți retrage , domnilor , le spuse Ulric acestora . Persoana pentru care am vrut să vă consult nu mai există . Tristan , rămas singur cu contele Ulric , nu încercă să îi calmeze durerea , dar i se asocie fratern . El fu cel care a organizat înmormântarea splendidă care i se făcu Rosettei , spre uimirea întregului spital . El cumpără obiectele pe care fata le adusese cu ea , și care, după moartea sa , deveniseră proprietatea administrației . Printre aceste obiecte a fost rochia albastră , singura care rămăsese bietei defuncte . Tot prin grija lui, vechiul mobilier al lui Ulric ,de când a trăit cu Rosette , a fost transportat într-o cameră din noul lui apartament . Doar la câteva zile după, Ulric, decis să moară , pleca în Anglia . Aceasta a fost istoria acestui personaj , atunci când a intrat în saloanele cafenelei Foy . Sosirea lui Ulric a provocat o mare agitație în rândul grupului . Bărbații se ridicară și îi adresară salutul curtenitor a oamenilor de lume. În ceea ce le privește pe dame , l-au tinut cu îndrăzneală timp de cinci minute pe Contele Rouvres, aproape jenat, sub tirul ochilor lor , curioși până la indiscreție . - Vino , dragul meu plecat dintre noi , spuse Tristan in timp ce îl așeză pe Ulric pe locul ce i-l rezervase lângă Fanny , anunțați-vă cu un toast intrarea înapoi în lumea celor vii . Doamna, spuse Tristan arătând spre Fanny, nemișcată sub masca sa , doamna vă va face dreptate . Și dumneavoastră ,îi șopti la ureche tinerei femei , nu uitați ce v-am recomandat . Ulric a luat un pahar mare umplut până la refuz și a exclamat : - Eu beau .... - Amintiți-vă că toasturile politice sunt interzise, strigă Tristan . - Eu beau pentru Moarte , spuse Ulric ducând paharul la buze , după ce își salută vecina mascată. Și eu, răspunse Fanny bând la rândul ei ... beau pentru tinerețe , pentru iubire . Și, ca un fulger ce destramă un nor , un surâs ca o flacără se aprinse sub masca de catifea . | Entry #15896 — Discuss 0 — Variant: Romania
|
In ziua stabilita, apartamentul contelui Ulric de Rouvres era pregatit. Ulric stabili sa se intalneasca acolo chiar in acea seara cu trei dintre cei mai renumiti medici din Paris. Apoi alerga sa o gaseasca pe Rosette. Ea se stinsese din viata in urma cu ora. Ulric reveni in noua sa locuinta, unde il gasi pe vechiul sau prieten Tristan, pe care il chemase si care il astepta impreuna cu cei trei medici. —Va puteti retrage, domnilor, le spuse Ulric acestora. Persoana pentru care vroiam sa va consult nu mai este. Tristan, ramas singur cu Ulric nu incerca sa-i calmeze suferinta, ci i se alatura frateste. El fu cel care coordona splendidele funeralii tinute pentru Rosette, spre marea mirare a intregului spital. El rascumpara obiectele pe care tanara le adusese cu ea si care, dupa moartea sa devenisera proprietatea conducerii. Printre acele obiecte se regasea rochita albastra, singura care ii ramasese sarmanei raposate. Tot prin grija sa, mobilierul vechi al lui Ulric, de cand locuia cu Rosette fu transportat intr-o incapere din noul sau apartament. Aceasta se intampla la putine zile dupa ce Ulric, decis ca-si dorea moartea plecase in Anglia. Iata portretul acestui personaj in momentul cand intra in saloanele cafenelei de Foy. Un mare freamat se starni in sanul adunarii la sosirea lui Ulric. Barbatii se ridicara si ii adresara salutul curtenitor al oamenilor de lume. Cat despre femei, ele il tinura cu nerusinare timp de cinci minute pe contele de Rouvres aproape stanjenit sub tirul privirilor lor, curioase pana la indiscretie. —Hai, scumpul meu raposat, spuse Tristan punandu-l pe Ulric sa se aseze pe locul pe care il rezervase langa Fanny, fa-ti simtita revenirea in lumea celor vii printr-un toast. Doamna, adauga Tristan aratand catre Fanny, impietrita sub masca sa, doamna iti va tine isonul. Si dumneata, ii spuse el incet la ureche tinerei, nu uita ce te-am sfatuit. Ulric lua un pahar mare plin ochi si exclama: —Beau.... —Nu uita ca toate toasturile politice sunt interzise, ii striga Tristan. —Beau in cinstea Mortii, spuse Ulric ducand paharul la buze, dupa ce o saluta pe vecina sa mascata. —Iar eu, raspunse Fanny band la randul ei… beau in cinstea tineretii, a iubirii. Si ca un fulger care strapunge un nor, un zambet radios straluci sub masca sa de catifea. | Entry #18461 — Discuss 0 — Variant: Romania
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ProZ.com translation contests
ProZ.com translation contests offer a fun way to take a break from your normal routine while testing and honing your skills with fellow translators.
Contests overview
Professional translators (and some novices) take part in ProZ.com translation contests for fun, friendly competition and prizes.Propose a source text
Suggest and provide feedback on source texts for upcoming contests.Winners
See who has won previously.Statistics
See contest statistics.ProZ.com Translation Contests. Patent pending.
