Mi amigo no encontró lo que buscaba, y según yo llegué a presumir, consistió en que no buscaba nada, que es precisamente lo mismo que a otros muchos les acontece. Algunas madres, sí, buscaban a sus hijas, y algunos maridos a sus mujeres, pero ni una sola hija buscaba a su madre, ni una sola mujer a su marido. Acaso—decían,—se habrán quedado dormidas entre la confusión en alguna pieza... Es posible—decía yo para mí,—pero no es probable.
Una máscara vino disparada hacia mí.
—¿Eres tú?—me preguntó misteriosamente.
—Yo soy—le respondí seguro de no mentir.
—Conocí el dominó; pero esta noche es imposible; Paquita está ahí; mas el marido se ha empeñado en venir; no sabemos por dónde diantres ha encontrado billetes. ¡Lástima grande! ¡mira tú qué ocasión! Te hemos visto, y no atreviéndose a hablarte ella misma, me envía para decirte que mañana sin falta os veréis en la Sartén... Dominó encarnado y lazos blancos...
—Bien.
—¿Estás?
—No faltaré.
—¿Y tu mujer, hombre?—le decía a un ente rarísimo que se había vestido todo de cuernecitos de abundancia, un dominó negro que llevaba otro igual del brazo.
—Durmiendo estará ahora; por más que he hecho, no he podido decidirla a que venga; no hay otra más enemiga de diversiones.
—Así descansas tú en su virtud; ¿piensas estar aquí toda la noche?
—No, hasta las cuatro.
—Haces bien.
En esto se había alejado el de los cuernecillos, y entreoí estas palabras:
—Nada ha sospechado.
—¿Cómo era posible? Si salí una hora después que él...
—¿A las cuatro ha dicho?
—Sí.
—Tenemos tiempo. ¿Estás segura de la criada?
—No hay cuidado alguno, porque...
Una oleada cortó el hilo de mi curiosidad; las demás palabras del diálogo se confundieron con las repetidas voces de: ¿me conoces? te conozco, etcétera, etc.
¿Pues no parecía estrella mía haber traído esta noche un dominó igual al de todos los amantes, más feliz, por cierto, que Quevedo, que se parecía de noche a cuantos esperaban para pegarles?
—¡Chis! ¡chis! Por fin te encontré—me dijo otra máscara esbelta, asiéndome del brazo, y con su voz tierna y agitada por la esperanza satisfecha. ¿Hace mucho que me buscabas?
—No por cierto, porque no esperaba encontrarte. | Prietenul meu nu găsii ceea ce căuta fiindcă, după părerea mea, nu căuta nimic, fapt ce li se întâmplă de altfel multora. Unele mame cu siguranță își caută fiicele, iar unii soți își caută femeile, însă nicio fiică nu iși caută mama, nicio femeie nu își caută soțul. Ziceau că probabil au rămas încremenite în harababura vreunei piese... Este posibil, îmi spuneam eu, însă nu este probabil. O mască veni glonț către mine. - Tu ești?, mă întrebă misterios. - Eu sunt!, am răspuns fiind sigur că nu mint. - Am recunoscut dominoul, însă în seara asta e imposbil. Paquita e acolo, dar soțul ei a insistat să vină, nu știm de unde naiba a găsit bilete. Mare păcat! Ce ocazie! Te-am văzut, dar cum ea nu a îndrăznit să-ți vorbească, m-a trimis pe mine să-ți spun că mâine vă vedeți, fără doar și poate, la Sartén...deghizat în domino cu panglici albe... - Bine. - Vii? - Desigur. - Și soția ta?, se adresă unei ființe bizare îmbrăcată toată în cornițele abundenței, cu un domino negru, purtând unul la fel pe braț. - Cred că doarme la ora asta. Oricât am încercat, nu a fost chip să o conving să vină. Nu există dușman mai mare al distracțiilor ca ea. - Așa te consolezi tu. Vrei să stai toată noaptea? - Nu, doar până la patru. - Faci bine. Încornoratul se îndepărtă și am deslușit cuvintele astea: - Nu a banuit nimic. - Cum ar fi putut? Dacă am plecat la o oră după el... - La patru a spus? - Da. - Avem timp. Ești sigură în privința servitoarei? - Nu îți face griji, pentru că... Un puhoi de oameni întrerupse șirul curiozității mele, celelalte cuvinte ale dialogului se amestecară cu alte glasuri repetate: mă cunoști? te cunosc, și altele. Nu părea să fi fost strălucită ideea de a îmbrăca în seara asta un domino aidoma celor purtate de toți amanții, totuși mai fericit decât Quevedo, care se asemăna în noapte cu cei care așteptau să fie loviți. - Hei! Hei! În sfârșit te găsesc!, îmi zise, apucându-mă de braț, o altă mască cu un glas afectuos și agitat de emoția așteptării. Mă cauți de mult? - Nu chiar, fiindcă nu mă așteptam să te întâlnesc. |