| Pagine: [1 2] > | Traducatori romani de pretutindeni - restrictii si probleme Iniziatore argomento: Ruxi
|
|---|
Ruxi
Da Tedesco a Rumeno
+ ...
Am adunat zilele acestea mai multe idei in minte si acum incerc sa le pun in scris, in forum. Tocmai am citit anuntul legat de intalnirea (powwow) de la Bucuresti.
M-am mai retras din forum pentru ca discutiile din acest forum mi-au dat un gust amar, cu exceptia a 2-3 subiecte interesante unde factorul uman are mai putina putere (animalutele si greselile de limba romana).
Am observat ce frumos se poate discuta de ex. in forumul italian despre acel registru si ce uniti sunt. Si Gianfr... See more Am adunat zilele acestea mai multe idei in minte si acum incerc sa le pun in scris, in forum. Tocmai am citit anuntul legat de intalnirea (powwow) de la Bucuresti.
M-am mai retras din forum pentru ca discutiile din acest forum mi-au dat un gust amar, cu exceptia a 2-3 subiecte interesante unde factorul uman are mai putina putere (animalutele si greselile de limba romana).
Am observat ce frumos se poate discuta de ex. in forumul italian despre acel registru si ce uniti sunt. Si Gianfranco (moderatorul lor) ordoneaza f.frumos discutiile, fiind si f.intelept.
Subiectul postingului meu se refera la doua aspecte ale traducatorului roman de pretutindeni: profesional si personal.
Exista probleme care sunt mai greu de sesizat pentru cei care nu cunosc ambele parti ale baricadei.
Mai intai de toate,in paranteza fie spus, as vrea sa observ ca putini traducatori din diaspora am gasit in acest forum. Daca numar cred ca suntem vreo 4 (cel putin dintre cei care mai scriu in forum).
Iata problemele de natura profesionala pentru cele doua parti ale baricadei:
A. Pentru cei din tara:
Pozitiv: s-au organizat (ATR)
se intalnesc periodic, privat sau in powwow-uri
pot forma team-uri
pot participa la sedinte si concursuri ale forurilor europene (tot mai mult organizate in tara)
pot gasi mai usor joburi pe limba romana
Negativ: nu pot sa-si perfectioneze direct cunostiintele de limbi straine si nu cunosc diverse aspecte la nivel international.
B. Pentru cei din diaspora:
Pozitiv: pot sa-si perfectioneze cunostintele de limbi straine
Negativ: nu sunt organizati si prin urmare nu au un sprijin organizational
nu se pot grupa, nici intalni; in powwow-uri nici atat (cu alti colegi romani)
nu au un statut clar in cadrul sedintelor si concursurilor organizate de forurile europene
au probleme in gasirea de joburi, intrucat in alte tari limba romana nu este cautata,dar cunosc anumite cerinte si aspecte la nivel international
Nu pun aici in discutie decat aspectele profesionale legate de activitatea de traducator.
Ca un exemplu concret ma refer la powwow-ul de la Bucuresti.Citindu-l am gasit doua aspecte: se organizeaza o sedinta la nivel international a traducatorilor, iar al doilea se discuta apoi in powwow.
Daca primul aspect este oarecum normal, al doilea m-a durut. Anul trecut s-a facut macar o incercare de stabilire in comun a datei intalnirii. Anul acesta a fost direct fixata.
Eu as fi pus problema putin altfel: dorim sa organizam un powwow in Bucuresti. Punem propunerea in forum si intrebam: ce perioada este preferata de majoritatea colegilor, inclusiv cei din diaspora.Fiecare are un program si niste posibilitati, iar cei din diaspora au si probleme mai mari legate de costuri si concedii (ei nu pot veni pentru o zi atata drum, deci leaga de un concediu).
Pe de alta am observat ca nu vin la astfel de italniri colegii din diaspora. Oare din cauza modului de organizare, sau nu doresc. Aici am sa reiau firul discutiei in partea a doua.
Pe urma alt aspect: este perioada de selectare a lucratorilor pe diverse posturi la UE. Inca nici nu se stie sigur daca si cand (desi eu una sunt optimista prin prisma informatiilor de aici), dar se cauta oameni.
Eu urmaresc site-ul UE,intrucat sunt interesata intr-un anume tip de post de traducator,dar se pare ca multe informatii se transmit direct in tara. Nu stiu cum se pune problema si poate voi in tara stiti mai bine:majoritatea posturilor se organizeaza prin institutii nationale, intrucat UE nu doreste sa lucreze individual cu traducatori privati (freelance, colaboratori etc.).Asa este?
Mai concret: un traducator roman poate concura independent la un post UE, sau numai in cadrul unei institutii.Spuneau pe site ceva de o institutie in acest sens care coordoneaza activitatea de traduceri pentru limba romana pentru UE.
In acest din urma caz, inseamna ca traducatorii romani din diaspora sunt exclusi? Ei nu pot concura prin institutii romanesti, ci doar individual.
Efectiv ma in treb ce statut avem noi, cei din diapsora? Suntem considerati romani sau straini, prin prisma UE?
As fi vrut sa nu mai revin la discutia din alte threaduri legata de ATR, dar ma intreb mereu: ce inseamna ea pentru cei din diaspora? Cum ii poate sprijini?
Intrebare generala: stie cineva daca exista multi traducatori in diaspora? Am senzatia ca nu sunt asa multi. Cei plecati au imbratisat in general meserii sau profesii mai concrete si mai sigure.
Cum se descurca traducatorii din diaspora? Isi gasesc de lucru in acest domeniu?
Incheind aspectul profesional al traducatorului, doresc sa spun ceva si despre cel personal.
Problema de baza ar fi:
- lipsa de comunicare si de organizare
Suntem din pacate un popor care nu stiu din ce motive nu poate sa creeze grupuri unite in nici un domeniu, de la gradinita si pana in politica. Suntem atat de diferiti si imprastiati in gandire, sentimente si interese, incat nu reusim sa ne unim.Vad asta pretutindeni.De ce oare?
Noi, in profesia noastra care in mod normal are rolul de a sterge frontiere, ar trebui sa fim mai uniti.
Ar trebui sa lucram in comun, sa ne ajutam, indiferent ca apartinem unei asociatii sau nu, ca platim o cotizatie sau nu.
Iata:
- trebuie sa stabilim un standard pentru traduceri (tarife, formate, pagina standard pentru diverse perechi de limbi, stnadardul pentru legalizari etc.)
Va veni curand vremea cand vom fi cam in aceeasi oala (UE) si vom avea chiar aceleasi interese si ca tarife si ca standarde, indiferent in ce tara ne aflam.
- trebuie stabilite standarde cu privire la modul de atestare,inregistrare si autorizare (pentru cei ce se ocupa de traduceri legalizate) si mai intai de toate sa stabilim prin lege statutul acestei profesii.Nu numai ATR trebuie sa spuna ceva, ci trebuie sa figureze si intr-o lege.Fiecare profesie are undeva o lege, un statut.Profesia noastra nici nu este cunoscuta bine.
- concurenta pentru joburi de traducere - sa aibe toti dreptul la ele, sa nu fie monopol a unei grupari mici ( ca sa nu spun bisericuta). Ne trebuie o singura grupare care sa nu tina seama de varsta, frontiera, posibilitati materiale etc. Din pacate se tot formeaza grupuri si grupulete care acapareaza diverse interese si zone de piata.
- Ne trebuie o grupare care sa ne reprezinte oriunde. Sa nu ne aflam fiecare singur in fata uor porti, fie ca se numesc: fisc, M.J, M.C, edituri, institutii, clienti, UE etc. si s-o luam de fiecare data de la capat cu aceleasi probleme.
- Ne trebuie o interfata comuna cu editurile de orice fel. Dar numai una, unde sa editurile sa-si puna planul de traduceri, titluri pentru o perioada si traducatorii (de orice varsta,sex, tara de domiciliu si alte cele) sa concureze sa le obtina si chiar si sa faca sugestii (mi-a placut lucrarea asta si ar merita tradusa - tu editura, vezi ce zice publicul si ce posibilitati de realizare sunt).Asta se refera la orice domeniu in care se publica carti, materiale, publicatii.
In fine,vreau sa spun ca trebuie sa fim o profesie si o natie: traducatori romani.
O sa spuneti ca altii stau in late tari si au si alte cetatenii. Traducator roman inseamna de origine romana, cu limba romana inclusa in perechile lui de lucru.
Traducatorii romani din diaspora au un handicap si de aceea ar trebui sa fim uniti. Suntem putini in tari mari, suntem negrupati si ne luptam sa mentinem un steag la inaltime, atat pe plan profesional cat si personal (ca romani).Limba noastra nu este cautata,nici de cleinti particulari, nici de edituri din alte tari, nici de institutii din alte tari (cu exceptia pe viitor a UE si institutiilor sale).
Ca sa lamurim inca ceva:cei din diaspora nu se rup de tara (poate cu mici exceptii) si nu devin nici prin cetatenia nou dobandita (eventual)straini, ci raman romani.Originea nu si-o poate sterge si renega nimeni.
Pe de alta parte revenind si incheind un fir deschis mai sus: e posibil ca cei aflati in diaspora sa nu doreasca sa mai vina in tara si sa mai intalneasca pe colegii lor de bransa? E posibil ca ei sa se fi rupt de tara si sa nu se mai considere colegi?
Asadar sa intelegem niste probleme si sa fim mai uniti si mai intelegatori si mai colegiali.
Sper ca mi-ati inteles mesajul, chiar daca n-am reusit sa-mi ordonez ideile atat de bine.
Ruxi
P.S Nu doresc decat o discutie sincera si deschisa, fara sa ne ofensam reciproc si astept parerile voastre. ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis 
Romania
Local time: 11:36
Membro (2004)
Da Inglese a Rumeno
+ ...
| părerea mea sinceră... | Mar 12, 2005 |
Cred că powwow-ul din 30 de la Bucureşti este astfel fixat tocmai pentru că atunci se vor afla mulţi prozieni din ţară şi din străinătate, din câte ştiu eu, în Bucureşti. Două drumuri la scurtă distanţă între ele ar fi o împovărare inutilă pentru bugetele tutror şi nu ar întruni o prezenţă prea mare. De ce să nu ia masa împreună undeva sau să meargă la o cafea după (căci am înţeles de la PE că este posibil să existe pauză de masă în cursul prezentării real... See more Cred că powwow-ul din 30 de la Bucureşti este astfel fixat tocmai pentru că atunci se vor afla mulţi prozieni din ţară şi din străinătate, din câte ştiu eu, în Bucureşti. Două drumuri la scurtă distanţă între ele ar fi o împovărare inutilă pentru bugetele tutror şi nu ar întruni o prezenţă prea mare. De ce să nu ia masa împreună undeva sau să meargă la o cafea după (căci am înţeles de la PE că este posibil să existe pauză de masă în cursul prezentării realizate de PE şi care se va prelungi până după prânz, dar programul nu e încă fixat definitiv) pentru a schimba păreri? E un drept profund uman între colegi, nu văd unde e durerea. Nu se află nimeni în posesia nici unui secret atomic pe care să nu dorească să-l împărtăşească colegilor, tocmai asta presupune întâlnirea, un schimb de opinii şi păreri, o şuetă la o cafea între colegi. A very good thing, IMHO.
Anyway, cei care veniţi în 30 în Bucureşti: http://www.proz.com/powwow/647
Legat de unele probleme ridicate în mesajul de mai sus, unele se regăsesc pe agenda şi printre obiectivele şi valorile ATR, nu intru în amănunte, pentru că nu e cazul.
Un standard e un cuvânt scurt, internaţional şi uşor de pronunţat, pare şi uşor de făcut. M-am interesat personal şi în amănunt de această problemă, fiind una dintre priorităţile asumate de ATR în misiunea sa şi în care credem cu adevărat, nu am aruncat acolo în Statut ceva care să dea bine, că nu de asta ne-am înfiinţat. Vă asigur că este un proces foarte stufos organizatoric, de durată şi de consens interdisciplinar şi naţional, cu etape şi procese prestabilite. Documentaţia este disponibilă şi poate fi studiată de oricine pe net, cert este că eu nu aş arunca pe toate gardurile cu aceste termen. E un lucru serios, care necesită construirea unui consens la nivel naţional şi interdisciplinar, nu e un lucru pe care oricine poate veni să-l pună pe masa instituţiei de standardizare şi să spună: uite dom'le aşa cred eu că trebuie să fie standardul românesc pentru traduceri. Deci dacă ATR sau oricine altcineva va reuşi să realizeze acest lucru, va fi prin muncă susţinută şi prin respectarea acestor etape legale, deloc uşoare. Nu mă aştept ca în alte ţări să fie mai uşor şi la nivel UE este şi mai dificil, herculean de-a dreptul, standardul CEN trebuind aprobat în toate ţările membre UE individual, proces în curs de realizare, după ştiinţa mea.
Faptul că nu s-a reuşit crearea unui standard naţional pentru traduceri sau interpretare până în prezent în România nu e vina nimănui, nu au fost grupuri care să ceară acest lucru destul de puternic. Asta nu înseamnă că este o imposibilitate şi dacă ar fi, mie îmi plac misiunile imposibile
Altă chestie, dacă Uniunea Artiştilor Plastici sau altele asemenea au un răsunet din vremuri de demult (pentru că au fost înfiinţate de stat pentru a controla artiştii, nu pentru a-i avantaja profesional) şi toată lumea a auzit de ele, nu înseamnă că sunt unicele asociaţii din branşă în România. Eu cunosc cel puţin încă şase-şapte asociaţii de artişti platici care o duc bine şi sunt de succes, mă întâlnesc cu reprezentanţii lor pe la activităţile ONG-iştilor şi nu par să sufere de alte necazuri mai severe decât alte ONG-uri. Eu susţin diversitatea formelor de organizare asociative în orice domeniu. Ca dovadă, am colaborat şi colaborăm cu asociaţiile profesionale din domeniu fără rezerve. De ce am avea rezerve şi unde ar fi competiţia decât pentru oferirea de servicii mai bune şi de activităţi mai interesante pentru traducători, interpreţi, terminologi şi revizori şi orice lingvist interesat. Mi se pare că destul am avut un singur program la TV ca să încercăm să revenim la el, poate unora le place să aibă de unde să aleagă, nici nu văd de ce o persoană nu poate susţine mai multe asociaţii, eu cel puţin cred şi susţin numeroase ONG-uri, nu numai din traduceri, pentru că fac treabă bună şi merită şi atât. Păi nu merită susţinuţi unii care se ocupă de bătrâni uitaţi de toată lumea sau de copii care sunt daţi afară din orfelinate fără nici o şansă în lumea reală? Ştiu zeci de organizaţii care îşi găsesc locul foarte bine în aceste domenii deşi se ocupă tot de bătrâni, tot de copii. Poate să pară deplasat şi siropos, mulţi bănuiesc întotdeauna interese materiale, vă asigur că nu există nici un beneficiu material, ci numai multă muncă voluntară în folosul aproapelui, după ştiinţa mea. Motivul nu este orgoliu personal, interes material, poate există o doză de nebunie, dar frumoasă, şi există mult simţ civic şi responsabilitate pentru o societate în care trăieşti şi în care vor trăi şi copii tăi. Cel puţin asta am văzut la majoritatea ONG-iştilor pe care i-am cunoscut, fie că fac parte din organizaţii care se zbat să existe financiar sau dispun de fonduri mari. Pentru ei, it's not just a job, de multe ori nu este un job, ci este altceva...
Loc sub soare este pentru oricine vrea să schimbe ceva într-un domeniu sau altul. Oricine face o mică schimbare unde e o problemă va avea felicitările mele fără rezerve pentru că le merită şi mulţi sunt cei care le merită multe domenii din sfera ONG, dar nu e locul potrivit. ▲ Collapse
| | | | Mihai Badea (X)
Lussemburgo
Da Inglese a Rumeno
+ ...
| Powwow 30 martie 2005 | Mar 12, 2005 |
Ruxi wrote:
Anul trecut s-a facut macar o incercare de stabilire in comun a datei intalnirii. Anul acesta a fost direct fixata.
Eu as fi pus problema putin altfel: dorim sa organizam un powwow in Bucuresti. Punem propunerea in forum si intrebam: ce perioada este preferata de majoritatea colegilor, inclusiv cei din diaspora.
Dragă Ruxi,
Nu te opreşte nimic să ai o astfel de propunere. În ceea ce priveşte data propusă de mine, ea este legată de un alt eveniment asupra căruia nu am nici un control. Credeam că este evident acest lucru. Dar faptul că ne vom întâlni pe 30 martie nu înseamnă că nu ne putem întâlni şi în aprilie, mai etc. Chiar mi-ar face plăcere să ne întâlnim mai des.
| | | |
De acord cu cele spuse mai sus ca raspuns pentru Ruxi.
Micul meu obol: este deja posibil sa trimiti editurilor romanesti propuneri de traducere de carte. Fiecare editura prezenta pe net are o adresa de contact (mail/posta/telefon) iar ofertele pot fi trimise direct redactorilor lor.
Trebuie sa mentionezi: titlu, autor, cine detine copyrightul (unele edituri prefera ca tu sa fi tratat deja cu persoana/institutia respectiva si sa fi obtinut deja dreptul de a traduce lucra... See more De acord cu cele spuse mai sus ca raspuns pentru Ruxi.
Micul meu obol: este deja posibil sa trimiti editurilor romanesti propuneri de traducere de carte. Fiecare editura prezenta pe net are o adresa de contact (mail/posta/telefon) iar ofertele pot fi trimise direct redactorilor lor.
Trebuie sa mentionezi: titlu, autor, cine detine copyrightul (unele edituri prefera ca tu sa fi tratat deja cu persoana/institutia respectiva si sa fi obtinut deja dreptul de a traduce lucrarea in RO - stiu, it sucks), propunere de integrare intr-o colectie a editurii, expunere de motive pentru oportunitatea traducerii exact a acelei carti, exact pentru editura respectiva (i.e. "Noi vom scoate bani din asta sau nu are nici un viitor publicistic pe piata romaneasca ?").
Cred ca s-a mai spus si inainte ca, daca esti interesat(a) de traducere de carte, se pot deja trimite CVuri la edituri (candidaturi spontane).
Cam atat. Noroc bun ! ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Ruxi
Da Tedesco a Rumeno
+ ...
AVVIO ARGOMENTO | DG si altele | Mar 12, 2005 |
Mihai si Cristiana:
1. Voi de unde si cand ati primit invitatie la aceasta sedinta a DG. Prin ATR? De ce nu vorbiti despre asta si in ProZ, ca sa stie toti? Ce se va discuta acolo? Ati primit toti invitatie?
Puneti concluziile intalnirii si pe ProZ.Ne intereseaza si pe noi.
2. Din lista pe care am vazut-o nu exista inca amatori din diaspora, deci intrebarea sta in picioare.Sunt numai cei din tara.
Voi v-ati gandit ca va veni oricum lume in Bucuresti si ati dorit sa va in... See more Mihai si Cristiana:
1. Voi de unde si cand ati primit invitatie la aceasta sedinta a DG. Prin ATR? De ce nu vorbiti despre asta si in ProZ, ca sa stie toti? Ce se va discuta acolo? Ati primit toti invitatie?
Puneti concluziile intalnirii si pe ProZ.Ne intereseaza si pe noi.
2. Din lista pe care am vazut-o nu exista inca amatori din diaspora, deci intrebarea sta in picioare.Sunt numai cei din tara.
Voi v-ati gandit ca va veni oricum lume in Bucuresti si ati dorit sa va intalniti dupa, dar se putea si alta data.Nu era obligatoriu sa le comasati. Ma rog, este dreptul vostru.Eu sunt dezamagita din doua puncte de vedere:
- dupa cum spuneam, noi suntem rupti de tara si de actiunile institutiilor UE care se intampla la Bucuresti si la care noi din diaspora nu suntem luati in considerare (nici de ei si nici de voi)
- as fi putut participa si eu la un powwow anul acesta in Bucuresti, dar mai in vara. Nu-i nimic, nu-i musai.Am inteles deja unele lucruri si ma retrag.
2. Multumesc Ciprian. Am sa revad lista editurilor. Mai vazusem una acum doi ani si majoritatea nu afiseaza adresa de e-mail pentru contact, din cele care au adrese de e-mail multe nu sunt corecte si nici nu raspund. Site-urile sunt pur informative. De contacte nu sunt dornici.
3. Cristiana, dadeam de ex. acele organizatii, pentru ca voi sa puteti sa vedeti cum lucreaza ei concret cu forurile de care au nevoie (ministere etc.). Nu stiu fiecare in ce masura isi sustin membrii si ce drepturi le ofera.Nici nu stiam ca sunt mai multe acelasi gen si nu vad rostul, dar ma rog, e democratie.
Acele standarde nu la institutia de standardizare trebuie facut, caci nu sunt standarde tehnice, sau inventii. Trebuie doar sa fie puse sub forma de ordin ministerial, pentru a fi publicate in monitor si preluate de toti: traducatori si beneficiarii lor.
Trebuie sa scrieti la ministere si sa trimiteti propuneri clare.
Daca eram in tara ma ocupam eu de treaba asta. Am sa ma uit pe site-urile ministerelor, sa vad exact care directii ale lor se ocupa de asa ceva.
Ai vazut in legea aceea a notarilor (este afisata in forum la thread-ul legat de "Detalii tehnice...") cum sunt date toate indicatiile asupra modului in care trebuie facute traducerile juridice legalizate.
Exact asa trebuie facute si celelalte indicatii.N-ai treaba cu cei de la standardizari si cum se mai cheama, caci nu faci STAS-uri, ci niste norme pentru traducatori.
Numai bine,
Ruxi ▲ Collapse
| | | | lucca
Romania
Local time: 11:36
Da Inglese a Rumeno
| La fel ca antevorbitorii mei... | Mar 12, 2005 |
Şi eu sunt de acord cu raspunsurile date mai sus. Subscriu integral la răspunsul Cristinei (inclusiv la observaţia corectă că problemele ATR trebuie discutate pe forumurile ATR).
Cele mai multe edituri străine (cel puţin cele mari) nu cedează copyright-ul unor persoane fizice, ci numai unor edituri sau, cel puţin, unor instituţii (firme de profil, fundaţii etc). Pur şi simplu (mai mult sau mai puţin politicos), edituri... See more Şi eu sunt de acord cu raspunsurile date mai sus. Subscriu integral la răspunsul Cristinei (inclusiv la observaţia corectă că problemele ATR trebuie discutate pe forumurile ATR).
Cele mai multe edituri străine (cel puţin cele mari) nu cedează copyright-ul unor persoane fizice, ci numai unor edituri sau, cel puţin, unor instituţii (firme de profil, fundaţii etc). Pur şi simplu (mai mult sau mai puţin politicos), editurile stăine nu stau de vorbă cu persoane fizice ("asta este politica noastră").
Angajatorii au dreptul să solicite la concursuri vorbitori nativi de română care să aibă (şi) cetăţenie română şi/sau (şi) domiciliu în România. Mi se pare firesc, şi trebuie să se ţină seama şi de faptul că nu noi, aici, la ProZ, hotărâm acest lucru sau multe, multe alte lucruri (ceea ce nu înseamnă că nu am auzit niciodată de ele sau că nu ne interesează sau că nu facem nimic pentru a le remedia).
Personal nu cunosc pe nimeni care să fi plecat din ţară pentru a se face traducător profesionist de limba română în străinătate. Aşa ceva mi s-ar părea un mic nonsens dar, la urma urmelor, ce ştiu eu?...
O super-organizaţie care să hotărască (să "repartizeze") cine şi ce să traducă ar fi o întoarcere la vremuri pe care le speram trecute. Aspectele tehnice (standarde, verificarea competenţelor etc) sunt un lucru, dar piaţa liberă a traducerilor este cu totul altceva. ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 11:36
Membro (2004)
Da Inglese a Rumeno
+ ...
| standard etc. | Mar 12, 2005 |
Well, actually... Un standard, o norma, cum vrei să-i spui nu este un ordin ministerial. Tocmai asta e ideea. Un ordin ministerial este de fapt o frecţie la un picior de lemn pe lângă un standard care este realizat de toţi cei implicaţi într-un domeniu: profesionişti, asociaţii, sector de afaceri, univesităţi. Ordinul ministerial conţine uneori câteva fraze (multe de genul: în conformitate cu, dat fiind, la recomandarea etc. care sunt expunere de motive), alteori câteva pagini şi... See more Well, actually... Un standard, o norma, cum vrei să-i spui nu este un ordin ministerial. Tocmai asta e ideea. Un ordin ministerial este de fapt o frecţie la un picior de lemn pe lângă un standard care este realizat de toţi cei implicaţi într-un domeniu: profesionişti, asociaţii, sector de afaceri, univesităţi. Ordinul ministerial conţine uneori câteva fraze (multe de genul: în conformitate cu, dat fiind, la recomandarea etc. care sunt expunere de motive), alteori câteva pagini şi se referă strict la domeniul de competenţă al ministerului emitent. În plus, poate fi revocat oricând şi nu este publicat niciunde. Un standard pe de altă parte este în mod obişnuit definit ca un cod de bune practici într-o anumită ocupaţie. Chiar acum a fost la TV un reportaj despre necesitatea unui standard în procesarea cărnii, deci nevoie e peste tot. DIN-urile sau normele austriece de traducere sunt standarde naţionale şi nu ordine ministeriale. În România standardele ocupaţionale, cum se numesc la noi, se pot realiza după metodologia care apare la: http://so.cnfpa.ro/so/ iar instituţia care se ocupă de omologarea lor este CNFPA.
Anunţul privind prezentarea DGT a fost transmis de către Parlamentul European tuturor asociaţiilor de profil din ţară şi unui mare număr de freelanceri, companii de traduceri etc. ATR l-a difuzat pe forumul ATR şi către toţi abonaţii la ATR Flash care au depăşit 900 de traducători. Este dată doar data, 30 martie, şi tema prezentării. Mai multe detalii sperăm să obţinem de la Parlamentul European în prima parte a săptămânii viitoare şi vor fi publicate în ATR Flash nr. 8. De asemenea, cred că anunţul apare pe multe situri, inclusiv pe cel al Delegaţiei Europene în România şi a fost şi foarte mediatizat (ziare, TV), deci cred că a cam aflat toată lumea.
Despre modul cum ATR a colaborat cu ministerele, Guvernul, Instituţiile Europene am scris deja un articol în numărul trecut al ATR Flash aşa că nu mai revin. Sunt foarte amabili când au nevoie de noi, când noi putem face ceva pentru ei prin serviciile şi munca noastră, dar devin nervoşi când punem prea multe întrebări cum ar fi despre administrarea listei traducătorilor autorizaţi, metodologia de evaluare a lucrărilor la examenele MCC. Dar trebuie să punem aceste întrebări şi nu renunţăm nici la răspunsuri chiar aşa de uşor
Numai bine.
[Edited at 2005-03-14 13:53] ▲ Collapse
| | | | Mihai Badea (X)
Lussemburgo
Da Inglese a Rumeno
+ ...
| Din nou despre edituri | Mar 12, 2005 |
Ruxi wrote:
Mihai si Cristiana:
1. Voi de unde si cand ati primit invitatie la aceasta sedinta a DG.
Eu am primit anunţul pe care l-au primit toţi abonaţii ATR Flash. Toţi cei interesaţi de activitatea ATR şi de evenimentele pe care le organizează sau la care participă aceasta pot fi (şi sunt) ţinuţi la curent dacă se abonează la ATR Flash. După cum ştie, abonarea la ATR Flash nu costă nimic. Doar un mic efort pentru completarea a 4 sau 5 rubrici. Eu zic că merită efortul .
Adresa la care se poate face abonarea este: http://www.atr.org.ro/flash.html
Ruxi wrote:
2. Multumesc Ciprian. Am sa revad lista editurilor. Mai vazusem una acum doi ani si majoritatea nu afiseaza adresa de e-mail pentru contact, din cele care au adrese de e-mail multe nu sunt corecte si nici nu raspund. Site-urile sunt pur informative. De contacte nu sunt dornici.
Ba să ştii ca sunt şi edituri dornice de contacte. Eu prin e-mail am ajuns la editura pentru care am tradus. Ei primesc însă foarte multe oferte de la traducători şi nu le aleg decât pe cele care li se par lor interesante. Să le captezi atenţia e primul pas. Apoi, urmează partea cu testul. Din experienţele altor colegi, ştiu că nu întotdeauna se şi primeşte un răspuns la test. Şi, în orice caz, dacă vine, arareori răspunsul este foarte prompt.
Dacă ai trecut totuşi de toate aceste etape, urmează traducerea propriu-zisă, care de obicei implică un efort mai mare decât traducerea unui contract sau a unui manual de utilizare. Unele edituri, de exemplu, impun anumite limite legate de numărul maxim de cuvinte pe care îl poate avea o frază. De asemenea, vor ca textul să fie formatat într-un anumit fel. Toate astea sunt lucruri care consumă mult timp. Din punct de vedere financiar, nu prea merită. Majoritatea cred că traduc carte din plăcere.
Pentru cine vrea să-şi încerce norocul, menţionez un site pe care se găsesc câteva zeci de edituri, toate cu e-mail: http://www.publionline.ro/tipografii_edituri.html. De asemenea, în Pagini Aurii (http://www.paginiaurii.ro) se găsesc edituri cu duiumul.
[Edited at 2005-03-12 21:52]
| | |
|
|
|
lucca
Romania
Local time: 11:36
Da Inglese a Rumeno
| Încă puţin despre edituri | Mar 12, 2005 |
[quote]Mihai Badea wrote:
abonarea la ATR Flash nu costă nimic. Eu zic că merită efortul.
Merită din plin. Calitatea Flash-ului este remarcabilă, iar costul mi se pare imbatabil
Mihai mai scrie:
"Unele edituri, de exemplu, impun anumite limite legate de numărul maxim de cuvinte pe care îl poate avea o frază".
Sarmanul Nicolae Iorga, nu mai are nici o sansa... Noroc cu editorii care stiu cum se conserva conciziunea limbii romane (dar daca in original fraza are 200 de cuvinte?!).
Mihai mai scrie:
"...Toate astea sunt lucruri care consumă mult timp. Din punct de vedere financiar, nu prea merită. Majoritatea cred că traduc carte din plăcere".
Confirm cu vârf şi îndesat: din punct de vedere financiar nu merită. Traduc numai cărţi pe care le consider necesare să fie cunoscute în România şi, în acelaşi timp, ca o contribuţie voluntară a mea ("my favourite charity"); poate că sună frumos, dar nu e mică.
| | | | Mihai Badea (X)
Lussemburgo
Da Inglese a Rumeno
+ ...
| Fraze kilometrice | Mar 12, 2005 |
Lucian Alexandrescu wrote:
dar daca in original fraza are 200 de cuvinte?!
Ghinionul traducătorului! Acesta trebuie să găsească soluţii pentru „spargerea” frazei kilometrice în fraze de o lungime acceptabilă, ceea ce nu e întotdeauna foarte uşor. Şi, în orice caz, e o treabă care consumă mult timp.
| | | | Doru Voin
Romania
Local time: 11:36
Da Inglese a Rumeno
+ ...
| Cineva interesat? | Mar 13, 2005 |
[quote]Lucian Alexandrescu wrote:
Mihai Badea wrote:
"...Toate astea sunt lucruri care consumă mult timp. Din punct de vedere financiar, nu prea merită. Majoritatea cred că traduc carte din plăcere".
Confirm cu vârf şi îndesat: din punct de vedere financiar nu merită. Traduc numai cărţi pe care le consider necesare să fie cunoscute în România şi, în acelaşi timp, ca o contribuţie voluntară a mea ("my favourite charity"); poate că sună frumos, dar nu e mică.
De acord, din pdv financiar nu merita. Daca insa este cineva interesat sa traduca pentru cateva edituri din RO, poate sa ma contacteze si pe mine. Va pot pune in legatura directa cu redactori care abia asteapta sa isi extinda reteaua de colaboratori pentru carti de tradus in domeniul IT pe bani putini (cca 2 EUR/pag 2000 caractere).
Bafta max,
Doru
| | |
|
|
|
Marcela MF
Italia
Local time: 10:36
Da Inglese a Rumeno
+ ...
| traducator din disapora | Mar 25, 2005 |
Salve Ruxi,
citesc de ceva timp acest forum si am decis sa raspund la intrebarile tale, vazand ca ma aflu in situatia de a putea raspunde. De aceea, mai jos, am pus in ordine intrebarile tale si voi raspunde la fiecare.
1)Nu stiu cum se pune problema si poate voi in tara stiti mai bine:majoritatea posturilor se organizeaza prin institutii nationale, intrucat UE nu doreste sa lucreze individual cu traducatori privati (freelance, colaboratori etc.).Asa este?
<... See more Salve Ruxi,
citesc de ceva timp acest forum si am decis sa raspund la intrebarile tale, vazand ca ma aflu in situatia de a putea raspunde. De aceea, mai jos, am pus in ordine intrebarile tale si voi raspunde la fiecare.
1)Nu stiu cum se pune problema si poate voi in tara stiti mai bine:majoritatea posturilor se organizeaza prin institutii nationale, intrucat UE nu doreste sa lucreze individual cu traducatori privati (freelance, colaboratori etc.).Asa este?
Majoritatea job-urilor pentru UE cer: cetatenia romana si experienta in domeniul pentru care este publicat "jobul" respectiv. Toate posturile de traducator pentru UE se obtin printr-un concurs (vezi site-ul http://europa.eu.int/epso/index_en.htm).
Poti colabora ca traducator freelace extern in momentul in care sunt publicate job-uri pentru limba romana (vezi de exemplu unul din multe site-uri de la insistutiile UE (http://www.cdt.eu.int/cdt/ewcm.nsf/_/CF248A8444171238C1256E920030A895/$file/ao05_en.pdf?openelement).
Deci nu e adevarat ca majoritatea posturilor pentru traducatori in UE se organizeaza prin institutii nationale.
2)In acest din urma caz, inseamna ca traducatorii romani din diaspora sunt exclusi? Ei nu pot concura prin institutii romanesti, ci doar individual.
Efectiv ma in treb ce statut avem noi, cei din diapsora? Suntem considerati romani sau straini, prin prisma UE?
Ai sansele ta si ca traducator din diaspora!
Concursurile la UE nu se fac prin instituii. Sunt publicate pe site-ul ( http://europa.eu.int/epso/index_en.htm) si se poate inscrie oricine, e suficient sa indeplinesti toate cerintele de la job-ul respectiv.
Din prisma UE iti pot spune ca ai acealsi statut ca si un traducator din Romania, atat timp cat ai cetatenia romana.
Pentru a -ti explica si mai mult, personal, avand dubla cetatenie, am putut participa la un concurs pentru traducatori de limba italiana, deci pentru a-mi depune candidatura, a fost suficient faptul ca aveam cetatenia unui stat din UE.
Cand se va publica un concurs pentru traducatori, pe acel site de la "EPSO", indicat mai sus, poti participa, e suficient sa ai cetatenia unui stat din UE, adica daca esti un danez si doresti sa participi la un concurs pentru traducatori de limba italiana esti liber sa o faci. Acesta a fost si cazul meu, avand cetateania italiana, am participat pentru a vedea cum este un astefel de concurs, care este nivelul de pregatire cerut etc.
3)As fi vrut sa nu mai revin la discutia din alte threaduri legata de ATR, dar ma intreb mereu: ce inseamna ea pentru cei din diaspora? Cum ii poate sprijini?
ATR pentru mine inseamna " nouati", legatura cu limba materna, stiri din tara despre activitatea traducatorilor de acolo. M-am inscris de la infiintare la revista lor si mi se pare foarte interesanta. Pentru o persoana care nu urmareste zilnic procesul de aderare al Romaniei la UE( un traducator din UE care nu are antena satelitara, nu citeste zilnic site-urile romanesti) cred ca aceasta revista ajuta mult.
In plus, e important sa te inscrii la toate "mailing lists" ale traducatorilor din Romania, dispora.
4)Intrebare generala: stie cineva daca exista multi traducatori in diaspora? Am senzatia ca nu sunt asa multi. Cei plecati au imbratisat in general meserii sau profesii mai concrete si mai sigure.
Cum se descurca traducatorii din diaspora? Isi gasesc de lucru in acest domeniu?
In disapora exista foarte multi traducatori. E suficient sa faci o cautare prin site-uri internationale de traducatori si vei gasi foarte multi colegi romani.
Multi din cei plecati au ales alte job-uri dar unii s-au specializat si traisc numai din acest job ( exemplu: subsemnata). Nu cunosc situatia altor tari dar in Italia e
"mult de lucru cu limba romana". Gandeste-te ca sunt circa 1.500.000 de romani (declarati), firme italiene in Romania circa 16.000 etc.
O prietena italianca glumind imi spunea " limba romana e la fel de utilizata ca limba chineza, de cand sunt atati de multi romani in Italia".
5) Pe de alta parte revenind si incheind un fir deschis mai sus: e posibil ca cei aflati in diaspora sa nu doreasca sa mai vina in tara si sa mai intalneasca pe colegii lor de bransa? E posibil ca ei sa se fi rupt de tara si sa nu se mai considere colegi?
Nu cred ca traducatorii din diaspora nu-si doresc sa vina in Romania. E ceva ce nu pot sa-mi imaginez. Eu ma consider mereu romanca, Romania ramane tara din suflet, deci ma intorc mereu cu drag acolo. Cred ca probleme pe care le au toti acolo unde se gasesc: de adaptare, de familie , nu le permit uneori sa ajunga in orice moment si-ar dori in tara.
Iti doresc numai de bine in activitatea ta pe viitor.
Numai de bine,
Marcela ▲ Collapse
| | | | Ruxi
Da Tedesco a Rumeno
+ ...
AVVIO ARGOMENTO | Multumesc Marcela | Mar 26, 2005 |
In fine un raspuns care m-a lamurit putin si pentru care revin in forum ca sa multumesc.
In principiu sunt de acord cu raspunsul Marcelei, dar trebuie sa fac unele completari:
1. Am pus intrebarea legata de posturile din UE si traducatorii din diaspora, deoarece cu mai mult timp in urma m-am interesat si eu de postrurile de traducatori prin colaborare (deci nu angajati )si pe site era scris ca traducerile sunt coordonate in fiecare tara de o institutie. De ex. pentru Romania exista o... See more In fine un raspuns care m-a lamurit putin si pentru care revin in forum ca sa multumesc.
In principiu sunt de acord cu raspunsul Marcelei, dar trebuie sa fac unele completari:
1. Am pus intrebarea legata de posturile din UE si traducatorii din diaspora, deoarece cu mai mult timp in urma m-am interesat si eu de postrurile de traducatori prin colaborare (deci nu angajati )si pe site era scris ca traducerile sunt coordonate in fiecare tara de o institutie. De ex. pentru Romania exista o institutie care inteleg eu ca ar coordona traducerile pentru UE pentru Romania (nu stiu daca IER,nu mai stiu numele, am sa ma ma uit pe site, dar adresa era undeva pe la Piata Unirii).Pe de alta parte nu excludeau nici colaborarile directe. De aceea sunt derutata.
Oricum la ora aceea inca nu aveau nevoie de traducatori pentru limba romana si cred ca pana in 2007 inca nu vom fi prinsi.
In plus am vazut ca se organizeaza sedinte in tara, se dau anunturi la televiziune pentru diverse posturi pentru romani.M-au anuntat si pe mine persoane din tara.
Dar cel mai mult m-a derutat problema cu coordonarea, caci traducatorii din diaspora (cetateni romani cel putin) nu pot fi coordonati nici din tara, dar nici de institutiile din tara gazda (care nu se ocupa cu limba romana).
2. Da, asa este, cu cetatenia dubla ai unele sanse suplimentare.
3. In legatura cu traducatorii din Italia: da, probabil ca ai dreptate, Marcela.Nu in toate tarile este insa la fel. In Germania, de ex. nu este asa, desi sunt multi romani.Exista insa si multi nemti fosti romani, care cunosc ambele limbi si care probabil ca au acoperit necesitatile de traduceri.
Dar ceea ce spui tu se refera numai la persoanele particulare, deci la traduceri de documente notariale si personale. In rest nu stiu nici pentru Italia, daca exista schimburi economice si sociale in masura sa asigure traduceri pe domenii de specialitate (tehnic,economic,literar, etc.).N-as crede.Multimea de romani sunt cei dusi la munca si nu institutii sau firme, zic eu.
4. ATR-ul.Poate ca tu asa simti si ai dreptate. Si eu gandesc la fel. Dar am pus intrebarea din alte motive. Eu ma simt departe de ATR,teritorial si deci si ca sprijin.ATR lucreaza in tara. Acolo organizeaza intalniri (ca cea de acum de la Bucuresti), acolo ofera sprijin pentru joburi, acolo organizeaza cursuri.
ATR nu poate lucra decat in tara. Ce poate sa faca ATR in strainatate? Nu cunoaste legislatie, nu cunoaste probleme organizatorice si de alta natura. In afara de a citi online niste publicatii, nu putem obtine alt sprijin.
Poate daca ar fi avut filiale, sau reprezentanti in tarile unde sunt grupati mai multi romani din diaspora, ar fi reusit sa ne acopere si pe noi.Nu stiu cum procedeaza alte AT din alte tari cu traducatorii aflati in alte tari.
Oricum multumesc si mi-ai dat si o doza de curaj. Poate imi voi imbunatati si cunostintele de italiana si voi imi voi largi aria.La acest capitol am si corectori buni! ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 11:36
Membro (2004)
Da Inglese a Rumeno
+ ...
| coordonare traducere acquis preaderare | Mar 26, 2005 |
De ex. pentru Romania exista o institutie care inteleg eu ca ar coordona traducerile pentru UE pentru Romania (nu stiu daca IER,nu mai stiu numele, am sa ma ma uit pe site, dar adresa era undeva pe la Piata Unirii).
Dragă Ruxi,
Probabil nu ai înţeles bine contextul şi ai tras concluzii pripite. Este un lucru normal şi impus de UE ca traducerea acquis-ului comunitar să se realizeze de ţările în curs de aderare prin forţe proprii (pe cheltuiala guvernului şi nu a UE). În unele ţări s-a subcontractat, în altele a existat o instituţie de stat care s-a ocupat de asta, la noi a fost un fenomen hibrid. Dar este o chestiune limitată la preaderare şi face parte din condiţiile impuse pentru aderarea unei ţări. Delegaţiile UE întreabă şi se interesează întotdeauna în ţările în curs de aderare cât s-a tradus din acquis-ul comunitar, cât s-a revizuit şi cât mai este de lucru pentru că este un subcapitol din procesul de aderare.
După aderare, traducerile şi interpretariatul vor fi direct coordonate şi pentru limba română de la Bruxelles/Luxemburg. Aşa s-a întâmplat în toate ţările după aderare şi este procesul firesc. UE are proceduri standard foarte clar stabilite în privinţa lărgirii UE şi a încorporării de noi limbi. Există departamente speciale în instituţiile UE care se ocupă de problema multilingvismului şi se planificarea includerii de noi limbi în mecanismul funcţionării instituţiilor UE. În general cred ca în fiecare primăvară ei au asemenea prezentări în ţările în curs de aderare pentru limbile ce urmează a fi incluse în viitor.
| | | | | Pagine: [1 2] > | A questo Forum non è stato assegnato un Moderatore Per segnalare violazioni delle regole del sito od ottenere aiuto, contatta staff sito » Traducatori romani de pretutindeni - restrictii si probleme | TM-Town | Manage your TMs and Terms ... and boost your translation business
Are you ready for something fresh in the industry? TM-Town is a unique new site for you -- the freelance translator -- to store, manage and share translation memories (TMs) and glossaries...and potentially meet new clients on the basis of your prior work.
More info » |
| | Wordfast Pro | Translation Memory Software for Any Platform
Exclusive discount for ProZ.com users!
Save over 13% when purchasing Wordfast Pro through ProZ.com. Wordfast is the world's #1 provider of platform-independent Translation Memory software. Consistently ranked the most user-friendly and highest value
Buy now! » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
